Page 2 - Bunul_Econom_1902_17
P. 2
fv10 '? O'i'if îUy/îTH
BUNUL ECONOM Nr: * 17
^ f't/Jîjf jH'îf;** 4^% ’J^Cr7 ?' a'
2), Remuneraţie .(Jirigentului corulaj |(X| ' lilor.^şbmâni, din Sibiiu« de comitet cen- frăţească dragoste de conducătorii reu
cor., 3), cărţi,,50-cor.,..4) note musicale tmfyexecutM) pentru toate reuniunile niunilor noastre de/meseriaşi să t>ine-
20 cor., , : 5) apese de biurou 10 cor.* noastre .de meseriaşi, .totodată ’l-a în voiască a insistă pentru compunerea
6) ' petîtru tipărirea statutelor ■ 30 cor., credinţat cu adunarea tuturor datelor raportului. general despre activitatea
7) pentru procurarea ’ de ~ mobiliar 50 aparţinătoare activităţii, ce reuniunile reuniunii până la sfîrşitul anului 1901
cor., neprevezute 50 cor.' Suma venitelor noastre o desvoaltă în interesul lor şi a ne trimite cel mai târziu până la 1 ,
599 cqr. 66 fii., a eşitelor 480 cor. propriu îndeosebi şi în interesul mese Iunie n. c. o copie a raportului, însoţit
Bilanţ: Intrate 559 cqr. 66 fii., Eşite riaşilor de pretuţindenea în general. Pe de consemnarea membrilor ordinari şi
480, cor., Excedent 79, cor. 66 fii. basa datelor astfel câştigate a lucra ajutători cum şi de un exemplar al sta
■ Biblioteca' numără 65 volume în apoi' la aflarea căilor şi mijloacelor ce tutelor. reuniunii.
valoare de 81 cor. 40 fii. lor mai' potrivite şi mâi neapărate pen S i b i i u , 25 April n. 1902.
Adunarea generală aflând activi tru desvoltarea şi' perfecţionarea mese Comitetul «Reuniunii sodalilor ro
tatea comitetului şi a funcţionarilor în riilor la noi. mâni din Sibiiu», ca comitet central e-
deplină regulă, pe lângă mulţumită li-se Pentru a ajunge cu mai multă xecutiv al tuturor reuniunilor de me
dă absolutor. > uşurinţă la acest scop hotărîre s’a luat, seriaşi.
In fine se aleg cu aclamare pen ca toate reuniunile activate şi cele în
alcătuire provisorică să facă despre a F . Tordâşianu, 1. Apolzan,
tru un nou period de trei ani: preşe president. ' notar.
lor activitate cu sfîrşitul fiecărui an
dinte: Zevedeiu Murăşan, preot; vice
rapoarte detailate, din cari să se reo-
preşedinte: George Tatar, funcţionar la Reuniune agricolă română în
glindeze toate lucrările săvîrşite de
«Sebeşana»; notar şi bibliotecar: Ioan părţile Silv&niei.
reuniune în cursul anului;
Pavel, înv.; ! cassar: Petru Gavrilă, m. O consfătuire intimă, ţinută în luna
In aceste rapoarte să se cuprindă
cismar; controlor: Victor Săbădău, co Apiilie în Şimlăul Silvaniei a organisat
între altele şi numărul meseriaşilor (mă
merciant; 'econom : Ioan' Tecău, m. but un comitet de iniţiativă, care a invitat
iestri, calfe, învăţăcei) aflători în locali
nar; v.-bibliotecar: Petru M. Opincar, pe fruntaşii din Sălagiu şi Chior la o
tate, soiul meseriilor representate şi al
m. cOjocar. In comitet: Ioan Stânca, consfătuire în 30 Aprilie în Şimleu, pen
celor-ce nu au representanţi, dar cari
m. cismar; Petru Muntean, Dumitru tru a pune la cale înfiinţarea unei reu
s’ar bucura de trecere în localitate şi în
Popa şi Simeon Lupşa, m. cojocari. Su* niuni agricole române în părţile Sil
împrejurime. Mai departe a arăta pe
plenţi : Ioan Reftea, m. cojocar şi Nic. vaniei.
lângă lucrările întreprinse de reuniune
Besoiu, m. cismar.
şi de meseriaşi şi cele-ce de dorit ar fi
Cătră toate reuniunile noastre de să se întreprindă în folosul desvoltării DIN LUME
meseriaşi. meseriaşilor noştri şi; în fine arătând,
dacă meseriaşul - nostru este în înaintară
— O rugăminte. — ..v, Dorinţele Albanezilor din Ro
sau în decădere; - pentru caşul din urmă
mânia.
Conferinţa meseriaşilor români din a visa la mijloacele, ce ar fi se se aplice
opt localităţi, ţinută la 15 Iulie 1901 pentru delâturarea pedecilor ce stau în O telegramă din Bucureşti anunţă,
în Sebeşul-sdsesc,, în nobila sa preocupa- calea desvoltării. că comitetul central al Albanezilor din
ţiune de soartea clasei noastre de mij Pătrunşi de însemnătatea misiunii România a adresat Austro - Ungariei,
loc, numind comitetul «Reuniunii soda- ce ni-s’a dat, ne permitem a ne ruga cu Italiei, Franciei şi Rusiei o petiţie, în
curtea mea? Nu sunt eu slobod să fac ce - — E ?:.. "
F O I Ţ A
vreau? Auzi! Ci-câ e libertate 1 Libertate? — Să mai zicem, că acest vecin pune
Procese de contravenţie I Ce libertate e asta, un clopot în curtea lui şi toată noaptea
Domnule? balanga-balanga... Liber este să facă?...
— Nu te supăra, vecine, că n’ai dreptate.
-— Fireşte că nu e liber, fiind-că îmi
— N’am dreptate! Poftim, şi dumneata5 strică mie somnul.
Bună ziua, vecine! Ce ai de te arăţi acum! Cum 1 Avem libertate ori n’avem ?
aşa de supărat? — Avem. — Ce-ţi pasă? Nu e în curtea lui? Nu.
— Ce sJ am? Boclucuri, procese... — Atunci Ce e libertatea? Nu pot eu e stăpân? Nu poate să facă ce vrea?
naiba să le ia. să fac ce vreau în Casa mea, în curtea mea? -— Da, da; poate, dar să nu mă supere
-— Ce proces? ■ — Nu poţi. pe mine.
— Proces de contravenţie ! Auzi colo, — Dar nu e libertate. — A l Te-am prins.
să mă dea în judecată pentru un fleac! ■ — Ba este. ■ —- Cum ? 1
— Dar ce s’a întâmplat ? — Dumnezeu să te înţeleagă. — Va să zică ai spus că sunt lucruri
•— Ascultă, d-le. Zilele trecute, un — Ascultă-mă liniştit să-’ţi lămuresc. pe cari Cine-va nu e liber se le facă, măcar
comisar comunal trece p’aici şi vede în curte D-ta zici bine când zici, că este liber cine că vrea, fiind-că supără pe altul.
grămada astă de gUnoiu. Nu, că s’o ri are drept să facă ce voeşte... — Da, da...
dici. Păi, zic, lasă oiu ridica-o eu. — — Păi atunci? — El acum să venim la gunoiul d-tale. ?
Când? — Când mi-o veni la socoteală. — — Dar uiţi un lucru. Zi că i-ar veni ■ — Ei? ;
Am să te dau în judecată 1 — Poftim, dă-roă. vecinului din colţ poftă să-’ţi tragă o bătae; — De ce nu ţii d-ta gunoiul în casă?
Şi te-a dat în judecată ? ar fi liber s’o facă? — Cum dracu se-'l ţiu? să mă bol
• i-s-" Fireşte. Uite citaţia. Iţi place, Dom — Iacă vorbă? ce să potriveşte? năvesc? '
nule? De! apoi n’am drept să mă supăr? —- Va să zică, ei nu e liber să facă — Va se zică gunoiul te poate bolnăvi?
N’am drept să strig? Ce are el, guleratul, cu acest lucru măcar că vrea... De ce?
