Page 5 - Bunul_Econom_1902_17
P. 5

Nr.  17                                           BUNUL     ECONOM                                                   Pag.  5

               Zootechnia  sau  ştiinţa  despre  economia  vitelor  se  g-   mai  cu  greu;  de  aceea  rasele  naturale  degenerează  mai
          cupă:  l)  cu  specia  şi  rasele  animalelor  domestice,  2)  pră-   încet,  ear  cele  culturale  mai  curând.
        :  sirea  lor  şi 3)  nutrirea  şi  îngrijirea  lor.   <                  Aq^L  animal,  care  poartă  toate  semnele  care  caracte-
                                                                             risează  rasa  de  care  aparţine  se  numeşte  animal  de  rasă,
                                                                             şi  acela  care  s’a  născut  din  părinţi  de  tot  aceeaşi,  rasă  ia
                                                                             numire  de  pur  sănge  (sânge  curat)  din  rasa  cutare  sau
                                                                             cutare.  (Această  numire  se  foloseşte  cu  deosebire  la  cai).
                                        I.
                                                                             Fiiul  produs  din  părinţi  care  nu  aparţin  aceleiaşi  rase,  se
               Specia  şi  rasele  animalelor.                               numeşte  bastard  sau  corciu  (corcitură).
                                                                                  De  multe-ori  nu  este  deâjuns  subdivisiunea  speciilor
                                                                             numai  în  rase,  ci  acestea  se  mai  împart  încă  şi  în ■varie*
               Ori-ce  crescător  de  animale  domestice  trebue  se  facă
                                                                             tâii,  şi  acestea  în  fam ilii,  apoi  în  turme  etc.
          unele  distincţiuni  (deosebiri)  între  felurile  şi soiurile  anima­
          lelor  sale,  de  aceea  este  de  interes  ca  să  ne  familiarisăm
          şi  cu  unii  termini  (numiri)  care  ori ce  agricultor  mai  cult
          trebue  să-i  cunoască.  Vom  trata  aci  mimai  despre  aceia,
          cari  sunt  mai  necesari  pentru  a  ne  da  samă  de  vieaţa  şi                              II.                      '
          modificările  (schimbările)  la  cari  este  supus  corpul  auimal.
               înainte  de  toate  trebue  să  ştim  ce  se  înţelege  sub        Prăsirea  sau  multiplicarea
          cnvântul  specie.                                                           animalelor  domestice.  "
               Toate  animalele  care  se  reproduc  (se  înmulţesc)  între
          sine  şi  a  căror  fii  încă  au  facultatea  (însuşirea)  de  a  se
          reproduce,  formează,  o  specie.  Astfel  avem  specia  bovină
                   l         *        . . .        ,            #                 Animalele  ca  şi  plantele  au  proprietatea  a  transmite
          (vitele  mari  cornute,  precum  boi,  vaci,  tauri),  specia  cava-
                                                                            caracterele  lor  şi  asupra  urmaşilor  lor  şi  deoare-ce  ambii
          lină  (caii),  specia  ovină  (oile)  etc.
                                                                            (amândoi)  părinţi  au  influenţă  asupra  caracterelor  puiului
               O  eapă  împârecheată  cu  un  taur  nu  va  produce  un
                                                                            sau  fătului  care-1  produc,  agricultorul  este  dator  a  alege
          puiu;  tot  asemenea  nici  un  câne  cu  o  oaie;  prin  urmare
                                                                            ambii  reproducători  ca  ei  să  poseadă  forme  frumoase  şi
          ei  formează  specii  diferite.  Dar  dacă  împărechem  o  eapă
                                                                            să  aibă  caracterele  ce  voim  a  da  feţilor.
          cu  un  măgar  sau  o  măgăriţă  cu  un  armăsar,  vor  produce
                                                                                 In  general  reproducătorul  masculin  transmite  asupra
          mânz,  care  se  numeşte  catâr.
                                                                            fătului  caracterele  Corpului  seu  din  partea  anterioară (dina­
               Cu  toate  că  calul  s’a  reprodus  cu  măgarul,  totuşi  nu
                                                                            inte),  pe  când  reproducătorul  feminin  celei  a  părţii  poste­
          formează  la  olaltă  o  singură  specie,  ci  două  diîerite,  din
                                                                            rioare  (dinderăt).
          causă  că  catârul  nu  se  reproduce  mai  departe (este  sterp).
                                                                                 Proprietăţile  animalelor  sunt  parte  moştenite,  parte
               Dacă  observăm  animalete  domestice din aceeaşi specie,
                                                                            câştigate.  Cele  dintâi,  deoare-ce  îşi  au  originea  în  orga­
          vom  vedea  că  şi  între  ele  se  găsesc  deosebiri:  unele  sunt
                                                                            nismul  animalului  se  transmit  mai  uşor  asupra  urmaşilor
          de  felul  lor  mai  mari,  altele  mai  mici  şi  au  diferite  forme
                                                                            decât  cele  din  urmă,  cum  sunt  d.  ex.  coarne rupte,  urechi
          în  corpul  lor;  unele  se  desvoaltă  mai  repede,  altele  mai
                                                                            şi  coadă  tăiate  şi  altele  asemenea.
          încet,  unele  se  îngraşe  mai  curând,  altele  mâi  târziu  etc.
                                                                                 De  multe-ori  se  întâmplă,  că  fiii  nu  au  proprietăţile
          de  aceea  s’a  găsit  de  trebuinţă  a  se  face  subdiviziuni (sub-
                                                                            părinţilor  lor,  ci  acelea  ale  moşilor  sau  strămoşilor  lor,  o
          împărţiri)  chiar  între  animalele  de  aceeaşi  specie.  Aceste
                                                                            astfel  de  moştenire  se  numeşte  reversiune  sau  atavism (în­
         subdiviziuni  la  animalele noastre  domestice se  numesc  rase
                                                                            toarcere  înapoi).
               înţelegem  sub  cuvântul  de  TCL8CL  o  grupă  de  animale
                                                                                 Pentru  a  ajunge  scopul  ce-1  urmărim  în  prăsirea vite­
          dintr’o  specie,  care  prin  caracterele  (însuşirile)  lor  exteri­
                                                                            lor,  ne  putem  folosi  de  două  metode  şi  anume:  prin  sc-
         oare  (din  afară)  şi  interioare  (din  lăuntru)  se  pot  uşor deo­
                                                                            lecţiune  sau  alegere  şi  Încrucişare.
         sebi  de  o  altă  grupă  din,  tot  CLCeSCLŞi  Specie  şi  care'
                                                                                 Prin  selecţiune  înţelegem  alegerea reproducătorilor din
         caractere  se  moştenesc  to td ea u n a   şi  de  fiii  lor.
                                                                            una  şi  aceeaşi  rasă,  ear  prin  încrucişare reproducătorii sunt'
               Rasele  s’au  format  numai  cu  încetul  şi  treptat,  după-
                                                                            de  două  rase  diferite.
         cum  vitele  au  ajuns  se  trăească  în  diferite  locuri:  la  şes
                                                                                 De  selecţiune  ne  folosim  atuncia,  când  voim  a  îmbu­
         sau  la  munte,  într’o  climă  caldă  sau  rece,  după-cum  le-au
                                                                            nătăţi  o  rasă  prin  ea  însăşi.
         folosit  oamenii:  pentru  muncă  sau  pentru  producţiunea
                                                                                 Spre  scopul  acesta  alegem  ca  reproducători  animalele
         laptelui  sau  a  lânei,  şi  aşa  mai  departe.
                                                                            cele  mai  perfecte  din  întreaga  turmă  şi  urmaşii  lor  îi  în­
              Cele  mai  multe  rase  s’au  format  dela  sine  prin  in­
                                                                            grijim  cu  o  deosebită  atenţiune,  îi  nutrim  corăspunzetor
         fluenţa  naturei  şi  ele  se  numesc  rase  naturale  sau prim i­
                                                                            scopului  cultural  şi  cultivăm  cu  deosebire  proprietăţile  a-
         tive.  Altele  s’au  format  prin  influenţa  omului  şi  se  numesc
                                                                            celea,  care  dorim  a le  desvolta  mai  mult  în  aceste  animale.
         rase  culturale.
                                                                            Pentru  prăsila  mai  departe  alegem  din  aceşti  urmaşi  ea-
              Dacă  schimbăm  cu  desăvîrşire  locul  şi  modul de traiu
                                                                            răşi  numai  animalele  cele  mai  perfecte  şi  urmăm  astfel  mai
         a  vre-unui  animal  dintr’o  rasă,  atunci  urmaşii  lui  încetul
                                                                            multe  gen eraţi uni  de-a  rîndul.
         cu  încetul  perd  'caracterele  lor  de  odinioară  şi  în  caşul
         acesta  zicem  că  rasa  lor  a  degenerat.                ?                                 (Va  urma).
              Cu  cât  o  rasă  este  mai  veche,  cu  atât  degenerează
   1   2   3   4   5   6   7   8