Page 4 - Bunul_Econom_1902_17
P. 4
PaS- 4 BUNUL ECONOM : Nr. 17
din care causă nu se pot desface boabele îndată de ştiu-
leţi, ci cu ei laolaltă se păstrează de regulă până primă
vara următoere în coşare, unde se pot usca. Cantităţi mai
mici le pot păstra împletind ştiuleţii cu ajutorul pâriu-
(Retipărirea interzisă). şelor lor în cununi şi cari se aşează apoi în podurile ca
(Urmare şi fine). selor sau pe sub streşini. Cu deosebire porumbul destinat
pentru sămânţă îl vom păstra în acest mod. Câte odată
Acest mod încă poate fi bun, dacă se face în urmă suntem siliţi a recolta cucuruzul încă necopt. In acest, cas
toarele condiţiuni: podeala pe pod trebue să fie impernia- punându-1 în coşare, el mucezeşte şi se strică. Consumarea
bilâ (nepătrunzetoare) gazurilor ce es din locuinţe şi cu unui astfel de cucuruz de cătră oameni produce boala nu
deosebire din grajduri; apoi grânele trebue să zacă pe o mită pelagra. Ea se manifestă (arata) prin transformarea
podeală solidă de lemn bine încheiat şi tras la rindea pelei îritr’o coaje mai groasă, care mai târziu crapă unde
(geluit); materialul acoperişului trebue se fie un rău con unde au fost îndoituri de pele şi o sângerează. Boala se
ducător’ de căldură, adecă de paie sau trestie, cari sunt termină prin nebunie şi moarte, în cele mai multe caşuri
cele mai bune; cele de lemn sunt mai puţin favorabile, şi prin sinucidere. Boala pelagra, fiind în o stare mai înain
rele de tot sunt cele de fer (pleu). Ori care ar. fi modul tată este incurabilă, cel puţin până acum nu se cunosc
păstrării grânelor, trebue să păzim cu stricteţa cea mai încă mijloace contra ei.
mare curăţenie posibilă, altcum ni-se încuibă o mulţime de Când cucuruzul nu este copt cu desăvîrşire când îl
insecte vătămătoare, care pot produce pagube enorme. recoltăm, nu l vom aşeza nici-odată în coşare, ci’l uscam
Contra şoarecilor şi guzganilor re vom păzi numai mai înainte bine la soare sau în cuptoare, care se folosesc,
printr’o construcţie solidă şi căptuşind colţurile şi unghiu pentru coptul pânei, sau, cel puţin, când îl aşezăm în co
rile cu tinichea (pleu). A folosi otravă în contra lor în şare, vom pune printre el straturi de mărăcini uscaţi.
magazii nu este permis, căci în cele mai multe caşuri o- Aerul va putea străbate cu mai mare înlesnire şi cucuru
trava mâncată de ei o debordează (o varsă) în curând şi zul se va usca mai uşor fărâ-ca să mucezască.
poate ajunge pe grâne. Desghiocatul (sfîrmitul) cucuruzului se execută cu
Dacă pe lângă toată curăţenia vom observa în ma mâna sau cu maşina, care se pune în mişcare cu mâna
gazii gărgăriţe, vom vântura cât se poate de des grânele sau cli vapori.
şi vom spăla pâreţii magaziei cu leşie. Mijlocul cel mai Lucrarea maşinilor are neajunsul, că totdeauna rămân
bun este însă a deşerta cu totul magazia şi a o lăsa să boabe pe la vîrful ştiuleţilor, care trebue a se desface cu
stea goală cât se poate de lung timp, în tot caşul însă mâna, ear unde sunt cantităţi foarte mari, se perd sau se
cel puţin 3 luni. dau la porci şi paseri, cari le culeg singure.
Ştiuleţii se pot folosi ca material de foc şi cocenii
dacă s’au strins bine, servesc ca un bun nutreţ pentru
vite în cursul iernei, ear cotoarele rămase se folosesc ca
material de foc mai ales unde este lipsă de lemne. *
Recolta cucuruzului
Economia vitelor
Deşi cucuruzul (porumbul) aparţine grupei numite ce san
reale, totuşi recolta diferă dela a celei descrise până aci.
Aceasta din causa făpturii sale deosebite de celelalte. In
localităţi unde reuşita cucuruzului este nesigură se obici-
nueşte a se rupe spicul şi chiar şi din foi pentru a grăbi
Introducere.
coacerea porumbului.
Această procedare însă este împreunată totdeauna cu Cultura pământului este în strînsă legătură cu econo
o scădere simţitoare atât în calitatea cât şi în. cantitatea mia vitelor. Prin vitele noastre putem lucra ogoarele, ele
recoltei grăunţelor. ne dau multe producte folositoare hranei şi produc băli-
Cucuruzul se va recolta qând bobul este tare şi foile garul necesar ţarinelor. Numai prin vite putem folosi de
ce îmbracă ştiuletele uscate. multe-ori unele recolte ce facem pe moşiile noastre, pre-
Recoltatul se face cu mâna rupând ştiuleţii cu pănuşi făcându-le în producte animale, care le putem vinde apoi
sau fără pănuşi. mai uşor.
S ’a încercat în America a se construi şi maşini pen Animalele domestice principale de care ne ocupăm
tru recoltatul cucuruzului, ele însă sunt încă necomplete. sunt vitele cornute, oaia, calul şi porcul, apoi: albinele,
Când se strînge cucuruzul cu pănuşi cu tot, ştiuleţii trebue peştii şi paserile de casă. -
curăţiţi de ei în urmă cu mâna sau cu maşina. , Creşterea şi ţinerea acestor animale ne dau: 1) forţă
Ori-cât de uscaţi ar fi cucuruzii când îi recoltăm, to pentru diferite lucrări; 2) producte animale, precum: lapte,
tuşi conţin încă o mare cantitate de apă (până la 33% ) carne, grăsime, piei, lână, miere, ouă, ceară etc. şi 3) băligar.
