Page 1 - Bunul_Econom_1902_20
P. 1

Anul  III.                                   Orăstie,  24  Maiu  n.  1002.                                        Nr.  20.
                                                           9   7













                   REYISTA         PENTRU          AGRICULTURĂ,              INDUSTRIE           ŞI   COMERCIU

       ORGAN AL:  „Renaiaiiii  Economice din  Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul  Siitiiului".


                   A B O N A M E N T E :                          A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
                                                                                              se  socotesc  dupâ  tarifă,  ca  pr e ţ ur i  moder at e
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
              Pentru  R o m â n i a   15  franci  pe  an.  în  flecare  Duminecă.                 Abonamentele  si  inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                   petrec  în  cea  mai  desevîrşită  nelucrare   colo  rece,  ochii  se  rotesc  în  cap,  ear
                                                   în  timp  de  câte  5— 6 ciasuri  în  fiecare   peliţa  ce  căptuşeşte  pleoapele  e  roşie-
                                                   noapte,  dar  ţigarea  nici  aici  nu lipseşte.   vie  şi  chiar  cu  nişte  pete  mici  mai  în­
                                                   Credem  că  cele  mai  sus  pomenite sunt   chise;  nările  se  lărgesc  foarte  mult  şi
                                                   adevărate,  deşi  nu  ne fac  nici  o  cinste,   peliţa  mucoasă  a  nasului  e  asemenea
            S’a  amintit  mai  de  multe-ori  în
                                                   nici  câştig  nu  ne  aduce,  dimpotrivă   roşie-vie,  mai  în  urmă  venetă,  răsufla­
       coloanele  revistei  noastre  ,,Bunul  JBco-
                                                   numai  perdere.  De  aceea  ni-se impune   rea  e  deasă  şi  grea,  animalul  stă  cu
       nom“,  că  multe  sunt  isvoarele  de câştig
                                                   a  afla  mijloacele  prin  care  s’ar  putea   gura  căscată,  scârţie  din  dinţi  de  du­
       ale  plugarului  şi  multe  sunt  ocupaţiu-
                                                   ridica  şi  plugarul  nostru  la  o  stare mai   rere;  dacă  se  pune  palma  mân ei  în
       nile  pe  cari  le  poate  întreprinde  în  lu­
                                                   bună,  ear  de  altă  parte  şi  pentru  an e   dreptul  inimii  (înapoia  cotului  stâng) se
       nile  acelea,  pe  când  nu  este  ocupat cu
                                                   scăpa  de  acest  reu,  care s’a  încuibat în   simte  bătăile  inimii  pocnitoare;  în  urmă
       lucrul  câmpului,  şi  dela  cari  plugarul
                                                   toate  satele  româneşti.    .   .         părul  se  sburleşte,  animalul  se  clatină,
       nu  ar  avea  numai  câştig  material,  ci  şi
                                                        Mijlocul  cel  mai  potrivit  pentru  a   perde  puterile,  cade  şi  răsuflă  greu;
       moral.
                                                   pune  stavilă  acestor  neajunsuri  este:  a   din  gură  îi  curge  o  materie  spumoasă,
            Fără  îndoială  putem afirma,  că fie­
                                                   împreuna  plugăritul  cu  câte  o  meserie,   pelea  se  răceşte  şi  mai  ales  urechile  şi
       care  sat  are  trebuinţă  cel  puţin  de  un.
                                                   cum  bună-oară  încep  deja  prin  satele   picioarele,  ochii  se  duc  în  fundul  ca­
       fierar,  cojocar,  bărdaş,  cismar,  măsar
                                                   mai  apropiate  de  oraşe  şi  pe  unde me­  pului,  părul  din  coamă  şi  din  coadă se
       ş.  a.  Sunt  însă  la  sate  destui  economi
                                                   seria  începe  a  fi  apreciată  cu  mult mai   smulge  uşor  şi  animalul  moare.  Obser-
       cari,  din  causă  că  au  puţină  moşie,
                                                   mult,  ca  mai  nainte.   Cărturarii  noştri   vându-să  animalul  mort,  se  vede  că  şi
       abia  o  duc  de  pe  o  zi  pe  alta.  Dacă
                                                   să  nu  întârzie  cu  sfatul  şi  economii  să   anusul  e  umflat  şi  chiar  puţin  întors
       aceşti  economi  ar  sti  vre-o  meserie, cât
                                                   caute  a  pune  în  lucrare  aceste  poveţe   pe  dos.
       de  bine  s’ar  ajuta!  In  timp  de  iarnă şi
                                                   scoase  din  păţaniile  de  toate  zilele.      Corpul  animalelor  moarte  de  an­
       peste  tot  după-ce  sfîrşesc  lucrările  de
                                                                                              trax  se  răceşte  repede,  se  umflă,  părul
       pe  câmp,  astfel  de  oameni  s’ar  da  cu
                                                              Antraxul                        sbârlit  se  rupe  uşor,  în  ţesătura  de sub
       totul  meseriei  lor,  lucrând,  câştigând  şi
       astfel  ar  putea  să  ducă  o  vieaţă  cu  (boala de splină, arraurare, dalacnl, carbon, talan).  pele  şi  chiar  între  fibrele  musculare
                                                                                              (firele  cărnii)  se  observă  o  materie cle­
       mult  mai  tignită.  In  multe  case  sunt
                                                        Această  boală  se  iveşte  la  toate   ioasă  galbenă  închisă,  sângele; e  colorat
       d.  e.:  moş,  tată,  2— 3  feciori.   Peste
                                                   vitele,  cal,  bou,  oaie,,  porc,  câne,  epure   negru-vescos  ca  păcura,  pătând  dege­
       vară  toţi  aceştia  au  destul  de  lucru;
                                                   şi  la  om *),  afară  înse  de  paseri  cari   tele,  inima  moale  decolorată,  splina  se
       iarna  înse,  adese  5  şi  mai  multe  luni
                                                   se  îmbolnăvesc  mai  greu.                află  mărită  în  volum,  ficaţul  galben-
       întregi  lucrul  dela  casă  îl  poate  isprăvi
                                                        Odată  un  animal  molipsit de  acea­  închis,  ear  urina  din  beşica  udului  e
       unul  singur.
                                                   stă  boală,  e  aproape  sigur  că  moare;   turbure-roşietică.
            De  aici  urmează  un rău  mare, care
                                                   uneori  înse  se  poate  să  scape,  aşa d. e.
       aduce  cu  sine  şi  alte multe rele, anume:                                                Cele  de  mai  sus  au  fost  semnele
                                                   dintre  toate  felurile  de  animale,  măga­
       lipsa  de  lucru  naşte  urîtul;  acesta  trage                                        obicinuite,  însă  se  mai  întemplă  ca  să
                                                   rul  şi  boul  sunt  mai  tari  ca  calul,  ear
       pe  cel  cuprins  de  el  la  cârcimă,  la  joc                                        fie  şi  altele.  Aşa  uneori  se arată  cu un
                                                   calul  mai  tare  ca  oaia,  deci  oile  mor
       de  cărţi  şi  alte  petreceii,  de  unde beu-                                         fel  de  furie  ca  la  turbare,  alte-ori  se
                                                   aproape  toate,  caii  aproape toţi,  măgarii
       tura  de  rachiu  sau  cel  puţin  pipa  ori                                           baligă  şi  se  pişe  cu  sânge  şi  în  fine
                                                   şi  boii  mai  scapă  unii  din  ei.
       ţigarea  nu  poate  lipsi.                       îndată  ce  unul  din  animalele  de   de  multe-ori  pe  corp  es  nişte  umflă­
                                                                                              turi  care  apoi,  dacă  animalul este  să se
            La  toate  aceste  rele  omul  le-ar   mai  sus  s’a  molipsit  de  dalac,  se  ob­
                                                                                              vindece,  dispar  încetul  cu  încetul.
       putea  uşor  pune  capăt  ştiind  lucra  cu   servă  că  deodată,  ca  din  senin,  anima­
       ciocanul,  cu  barda,  cu sfredelul,  cu sula,   lul  începe  să  tremure,  se  cam  qoco-   In  sfîrşit  toate  semnele  ce  le-am
       cu  acul  şi  alte  unelte  folositoare.   şează,  nu  mai mănâncă,  nici  nu rumegă,   spus  mai  sus,  ţin  3—-4 ciasuri,  cel mult
            Şi  cum  se  întemplă  eu  cei  mai  în                                           16— 20  ciasuri  şi  după  care  animalul
                                                  începe  să  aibă  semne  de  colici,  se  a-
       vîrstă,  tot  aşa  şi  cu  tineretul.  Feciorii,   copere  de  năduşeală  şi  e  ici  fierbinte,  moare  cu  siguranţă,  afară  de  cazuri
       cari  sunt  mulţi  în  fiecare sat,  îndată ce                                         mai  fericite,  când  mai  scapă  unele  a-
                                                        *)  Vezi  ari.  „Buba  rca“  la  Medicul  casei  în
       înserează,  apucă  pe  la  şezători,  unde  Nr.  17,  pg.  3.                          nimale  şi  mai  ales  boii.
   1   2   3   4   5   6