Page 5 - Bunul_Econom_1902_20

Nr.'20 B U N U L E C O N O M

mate prin depunerea apelor. Ele sunt- formate din diferite Quarţul (cvarţul, cremenea), este o peatră foarte dură,
elemente ce se găsesc pe văi, unde curg rîurile, care le-au încât lovit cu un amnar dă scântei; coloarea este de re-
transportat. Acolo, unde rîurile curg cu repezeciune mare, ■ gulă albă, cenuşie, roşie, albastră etc.; două bucăţi frecate
ele depun petriş şi nisip grâunţos, ear unde iuţala curen­ una de alta produc un miros deosebit; singur nu se to­
tului se mai micşorează, depun mai întâiu nisipul mai mă­ peşte în foc, însă amestecat cu potasă se topeşte formând
runt şi apoi argila. sticla. El se sfărîmă foarte cu greu, formând nesipul curat,
Terenurile de transport sunt aşezate în straturi care care dă un pământ sterp. •
le putem foarte uşor distinge unul de altul. Căci ori de
Ortosa (Feldspatul) este o peatră foarte comună, ce
câte-ori vin apele mari, depun pământ, astfel sunt atâtea
se găseşte în formă neregulată sau în formă regulată, a-
straturi câte depuneri a făcut apa.
deca in cristale.
Apa trecând peste câmpuri şi păduri, duce cu sine
Ortosa cristalisează în prisme cu feţe romboedrice; el
şi rămăşiţe organice, care deasemenea se îngroapă în nămol,
, este mai moale ca cvarcul şi se poate sgâria cu vîrful u-
din această causă toate terenurile de transport, cum sunt
nui cuţit. '
d. e. luncile, sunt din cele mai roditoare.
Coloarea este de regulă roşietică şi se descompune
mai uşor ca Cuarţul, formând argilă, prin urmare dă un
La început forma pământului a fost pe deasupra ne- pământ fertil.
tâdă. Munţii şi văile lipsiau.
Petri le calcare (văroase) se pot cunoaşte pe proprie­
Prin erupţîuni vulcanice din interiorul pământului s’a
tatea ce au de a efeverescea (a ferbe) dacă sunt tratate
ridicat o parte din coaja pămentului, formând o parte din
cu acide, precum oţet tare, zamă de lămâe, acid sulfuric etc.
munţii noştri. Afară de aceşti munţi ei s’au format şi se
Fiind mai moale decât ortosa, el se descompune foarte
formează încă şi în ziua de astăzi prin ridicarea a mici
uşor, dând naştere la un pământ ferbinte, de coloare al­
părţi de pământ. Această ridicare şi scufundare merge însă
bicioasă, in care plantele dispar mai cu seamă în lunile
atât de încet, încât în mii de ani abia se poate deosebi.
călduroase ale anului.
Că această scufundare şi ridicare a diferitelor părţi de
păment. au avut într’adevăr loc, ne dovedeşte formaţiunea Gipsul. Samănâ în multe privinţe cu petri^e calcare,
diferitelor straturi de păment, ce le găsim chîar în vîrful se descompune destul de lesne, formând un păment uscat.
unor munţi, în care mai aflăm şi râmăşiţele de animale, In foarte rare caşuri găsim terenuri agricole formate
care trăesc numai în apă. dintr’o singură specie de peatră, cum le-am enumerat
Noi ştim că apele ocupă pe suprafaţa pământului până acum. De regulă nici petrile simple nu se găsesc în
nostru totdeauna locurile cele mai afunzi, prin urmare
stare curată, ca să formeze stânci şi munţi întregi, ci le
munţii despre care vorbirăm a trebuit să fie odată basa
aflăm mai cu seamă combinate una cu alta, formând ce-
sau fundul unei mări, din care s’au ridicat încetul cu în­
ea-ce numim mineral compus. Intre mineralele compuse,
cetul, rămânând uscat, pe când apa a luat locul mărilor care au contribuit şi contribuesc încă la formarea terenu­
de acuma.
rilor agricole sunt următoarele:
Pământurile agricole care s’au format şi s’au aşezat
Granitul. El se compune dintr’o amestecătură de
sub influenţa apelor de odinioară şi care au acoperit în
quarţ, ortosă şi mica (sarea pisicei). Structura este granu-
formă de mare şi ţara noastră, se numesc pământuri de
loasă şi părticelele din care se compun sunt mai mari sau
diluviu sau pământuri diluviane Ear pământurile de trans­
mai mici. Cu cât va predomina mai mult quarţul el se
port care s’au, format şi se formează şi în zilele noastre
descompune mai greu şi va da naştere la un păment sterp;
prin influenţa apelor actuale se numesc terenuri de aluviu
pe când dacă în granit se află mai multă ortosă, pămân­
sau aluvion sau şi de luncă.
tul va fi mai argilos şi mai fertil.
Ambele fiind formate prin influenţa apei, sunt stra­
Mica se găseşte în granit în formă de nişte solzişori,
tificate. Grosimea straturilor variază înse dela un centime­
cari lucesc ca argintul. Ea singură dă un pământ srerp,
tru până la 50, 100 şi chiar mai mulţi metri.
prin urmare cu cât va fi mai puţină mică în granit, cu
Straturile diluviului ca şi ale aluviului poate fi nesip(
atât mai bun va fi pământul format din el.
petriş, marnă, argilă sau un amestec din acestea.
Gnaisul. Se compune ca şi granitul din ortosă, quarţ
şi mică, înse se deosebeşte de acestea prin structura lui,
care nu este granuloasă, ci lespezoasâ sau stratificată.
In gnais aflăm mineralele din care se compune de
Stâncile principale din care s’au regulă in bucăţi mai mărunte de cât la granit, prin ur­
format pămînturile agricole. mare se descompune mai greu de cât granitul. Ce pri­
veşte pământul ce se formează din gnais, el este tot acela
ca şi cel de granit.
Am văzut că pământurile agricole sunt productul sfă-
rîmării şi descomposiţiei stâncilor de peatră, fiind ameste­
(Va urmi).
cate cu părţi de plante şi animale trecute în putreiune.
Este de interes ca agricultorul se cunoască cele mai
principale dintre aceste stânci, care sunt cele următoare: