Page 7 - Bunul_Econom_1902_20
P. 7

Nr.  20                                         B U N U L   E C O N O M

         plauşe  şi  eu  buchete  de  flori  d-na  Corvin  şi   Racii  atacaţi  de  această  boală  se  ’ntorc
                                                                                                   Câlindarul  vechia  şi  non  a  septemânii.
         d-şoara  Glodariu  (din  Braşov),  cari  au  dat '  pe  spate,  coada  li-se  scurtează  şi  mor  în
         artistei  binevoitorul  lor  concurs.   Au  plăcut   urma  paralisiei  de  inimă,  căpătând  o  cara­
         mult  îndeosebi  cântările  naţionale  executate   pace  roşiei  că  şi  cum  ar  fi  serviţi  la  masă   Dum.  Samarinencii  ev. loan, c. 4, g. 4,  V.  7.
         cu  mult  simţ  şi  artă  de  d-na  Vladaia.  ferţi.            .
                                                                                                Dum. 12  P.  Epifanie         25  Urban
              La  concert  au  asistat  nu  numai  Ro­
                                                                                                Luni  13  Cuv.  Gliceria      26  Filip
         mânii  din  oraş  şi  jur,  ci  chiar  din  depărtări,   Un  mastodont uriaş (un animal antedilu­  Marţi  11  Muc.  Isidor  27  loan
                                                    vian  în  forma  elefantului  nostru  de  astăzi)
         de  ex.  dela  Haţeg  etc.             '                                               Mereu.  15  P.  Paxonie  c. m.  28  Vilhelmus
                                                    s’a  găsit  întro  viie  din  Orâdea-mare.  Schele­
                             *                                                                  Joi   16  P.  Teodor  sf.     29 (f) Joiea v.
                                                    tul  petrifieat  al  mastodontului  are  nişte  colţi
                                                                                                Vineri  17  Ap.  Andronic     30  Ferdinand
             Manevrele  din  Sstan  în  Ui-garia  se  vor   de  7  m  lungi.   înainte  cu  cinci  ani  s’a  mai   Sâmb.  18  M.  Teodot  31  Petronela.
         ţinea  prin  jumătatea  a  doua  a lunei  Septem­  găsit  tot  aici  un  alt  mastodont,  care  se  păs­
                                                    trează  actualmente  în  museul  din  Oradea.
         vrie  pe  teritorul  dintre  Motavia  şi  Carpaţii-
                                                    Acel  de  acum  este  mult  mai  mare.   Până  a-   Târgurile din Ungaria,  Transilvania şi Bănat.
         mici.  Vor  lua  parte  la  aceste  manevie  a-
                                                    cuma  nu  s’au  găsit  în  Ungaria  decât  trei  a-
         nume:  Corpul  II  din  Viena,  al  V-lea  din   semenea  mastodonţi.                             Dela  26  —  31  Maiu  n.
         Pojon  şi  un. al  treilea  corp  de  armată  com­             *
         binat  din  singuratice  trupe  ale  comandelor   „Convorbiri  literare."  Nr.  5  are  urmă­  26.  Cetatea  de  baltă.  Eperieş.  Eted.  Mănă-
         din  alte  teritorii.  In  cursul  manevrelor  M. Sa   torul  cuprins:  I.  A   R ă d u l e s c u :   Din  poe-   radea.  Marpod.
         va  avea  locuinţă  în  Sasvâr,  lângă  Szenicz   siile  inedite  ale  lui  Mîhail  Eminenescu.  A.   27.  Maroş-Kecse.  Năsăud.
         (corn.  Nyitra).                           N a u m :   Povestea  vulpei,  cântul  XV.  Nic.   29.  Şomcuta-mare.  Timişoara.
                             *
                                                    I o r g a :   Istoria  lui  Mihain-Viteazul.  înaintaşii   30.  Miheş.  Sebeşul-săs.  Zeteleaca.
              Pe  urma  Ini  Kecskemety.   Ziarele  din   si  vecinul  lui  Mihaiu-Vodă.  Stetan  Surdul,   31.  Gioma.  Monor.
         Budapesta  spun,  că  poliţia  maghiară  n’a  âb-   Alexandru  cel  rău. Aton. M-haiu ajunge domn.
         zis  încă  de  speranţa  să  pună  mâna  pe  Kecs-   G.  B.   D u i c ă :    Chestiuni   de  învăţământ.
                                                                                                  Cursul  pieţii  din  Budapesta
         kemety,  care  a  fugit  cu  cele 500.000  cor. ale   Limba  germană  în  gimnasiul  român.  T.  G.
         capitalei.  S’ar  fi  descoperit  anume,  că înainte   D j u v a r  a:  Poesia  lui  Şerbănescu.   Cu  scri­
                                                                                                      '    —  în  21  Maiu  1902  n.  —
         cu  vre-o  3  săptămâni  a  dispărut  din  Unga­  sori  şi  poesii  inedite,  f.  B i a n u :   Actul  de
                                                                                                                         per  50  klgr.
         ria  Păter  Vincze,  un  bun  prieten  al lui Kecs-   naştere  al  corpului  advocaţilor  în  Ţara-Ro-
                                                                                                Grâu  . . . . . .   cor.  8’70  până  la  905
         kemety,  despre  care  se  bănueşte  că  s’a  dus   mânească  la  1831.  II.  C h e n d i :   Samson  L.   Săcară   . . .   .  .   »   7‘05   »   »   725
         în  America,  fiind  în  legături  cu  marele  hoţ.  Bodnărescu  (notiţă  biografică).   j  Cucuruz   .  ...   .  ,   »   4-90   »   »   5-—
                             *  .                                                               Ovăs  .  .  .  . . .    »  670   »   »   7-45
              Târgul  de  lână  din  Mişcolţ  se  va  ţinea                                     Mazăre   .  .  .  .  .   » — .—    »   »  —
                                                          întrebări  şi  răspunsuri.            Fân   . . . . . .    » —  -,-r-   »   *
         anul  acesta  în *18  Iunie  n.
                           ■  ■ *                                                               Slănină   .  .  .  .  .   »  52.—    »   »  54*—
                                                                                                Untură   . . . .   .   »  61’—    »   »  — •—
                                                         A b o n e n t   nr.  807.   Cu  părere  de  rău
              Liferare-  Din  partea  comandei  distric­
         tuale  hpnvezeşti  din  Cluj  se  publică  un  a-   trebue  să-ţi  comunicăm,  că povestea d-tale nu
         nunţ  pentru  liferare  de  ovăs,  fân,  paie  şi   o  putem  publica,  nefiind  potrivită  pentru  re­  Prim-colaborator:  Const. 'PI  Barcianu.
         lemne  de  foc  Terminal  până  în  3  Iunie  n.   vista  noastră.                       Redactor-respbnsabil:  loan  Fleşeriu.
         Amănunte  se  pot  afla  în  cancelaria  xamerei
         comerciale  din  Braşov.
                             *
                                                                                          F ă ră  concurentă!
              Tergul  de  ţeară  din  Timişoara  se  va ţi­
                                                                                                                              J
         nea  în  ziiele  de  29  Maiu— 2  Iunie.  In  urma
         boalei  de  gură  şi  de unghii,  ce grasează prin­                          Cahale.  Sobe  si  *
         tre  vitele  cornute  din  Timişoara,  este  oprit
         la  acest  târg  importul  de  vite  cornute,  oi  şi                                — maşini  de  bucătărie
         rimători  şi  astfel  se  va  ţinea  numai  târg  de
         cai,  .articol!  economici,  comerciali  şi  indus­                                     de  Teracotă  (lut)
         triali.
                             *
                                                                                      foarte  fin  lucrate,  lucii  ca  de  porţelan,
              Carantină  de  rimători  în  comit.  Caraş-
         Severin.,  Ministrul  de  interne  austriac  a  oprit                             durabile  ca  oţelul,  vinde  eftin
         importul  de  rimători  în  Austria  din  cercul
                                                                                            dela  50  coroane  în  sus
         Caransebeşului,  Reşiţei  şi  Timişului,  al  comi­
         tatului  Caraş-Severin,  din  causa  boalei  de  rî-
         mători,  ce  bântue  în  acest  comitat.                                         Fabrica  de  sobe  de  lut
                             *
              Ciuma racilor.  Se raportează că  racii  din                                                   din
         lacurile  şi  bălţile  Germaniei sufer  de  o boală
                                                                                             Barul  mare  (p.  u.  Puj)
         numită  ciuma  racilor,  care-i  pustieşte  cum­
         plit.  Dr.nl  Eckstein  dela  universitatea  din  E-
                                                                                       (66)          în  Transilvania               1—
         berswald,  a  primit  însărcinare  să  facă  cerce­
         tări  bacteorologice  pentru  a  descoperi  causa
                                                                                                    Ştefan  loaiţoVits,
         epidemiei  acesteia.  Cercetări de natura aceasta
         s’au  făcut,  de  altcum  şt  în  1878,  când ciuma
                                                                                                         Conducătorul fabrice!.
         pustiise  aproape  de  tot  racii  din  apusul  Eu­
         ropei.  Atunci  Dr.  Bruno  Hofer  din  Miinich  a
                                                                                            Comande  se  pot  adresa  şi  la  donnul
         descoperit  baccilul  boalţi,  pe  care  l-a  numit
         Pettis  Astaci.  In  acel  an  boala  a  trecut  şi  în                      loan  Lăzăroiu  comerciant  în  Orăştie  care
         Rusia,  unde  a  pustiit  racii  din  Volga,  Don,                                       mijloceşte  şi  efectuirea  lor.
         Nipru  şi  afluenţii  acestor  rîuri.
   2   3   4   5   6   7   8