Page 3 - Bunul_Econom_1902_20

Nr. 20 T O N U L E C O N O M W V .. , Pag 3.

O mare însufleţire s’au manifestat zării acelora, ne putem adresa la dînşii cu caşuri cunoscute din tată în fiiu, dar cu toa-
în ţeara întreagă. Zeci de mii de no­ toată încrederea. Numelş acelor învăţători din te-că opresc sângele, mai târziu au urmări
diferitele districte se poate afla dela min. de rele, dacă nu periculoase pentru rană, frndcă
tabilităţi au sosit în Petersburg de
agr. (Ord. min. de,agr. din 1882 nr. 42463). stau în contrazicere cu regulele higienice.
pretutindeni. * '
Cele mai îutrebuinţate mijloace Impare
In caşuri de roire a stupului,
Ministrul de interne Plehwe, urmaşul se dedau sau le folosesc cei răniţi sunt:
proprietarul poate urmări şi prinde roiul chiar
lui Sipjagin, a dat o circulară secretă, şi din locul sau grădina altora [streină]. In 1. C e n u ş a , care nu lipseşte din nici
în care se ordonă ca la toate oficiile cas că ar fi împedecat la aceasta, se va a- o casă. Aceasta nu tocmai opreşte de fapt
dresa ahtistîei comunale, Dacă roiul nu a fost sângele, căci pentru un moment sângele în­
poştale din Rusia să se deschidă şi să căutat şi prins din partea posesorului, în ter­
tr’adevăr se opreşte de a mai curge, însă
se cetească toate scrisorile cari vin din min de 2 zile deja roire el devine proprie­
numai pentru-că cenuşa amestecându-se; cu
tatea aceluia, în a cărui grădină etc. s’a a-
străinătate şi. din Petersburg. el formează un fel de dop, care astupă lu­
şezat sau a aceluia, care l-a prins după 2
zile dela roire. (Art. de lege XII din 1894 mina vinişoarelor. Mai târziu coaja sau dopul
Balmaseff, asasinul ministrului de
_ . . . . §.;59). de cenuşe amestecat cu sânge se deslipeşte
interne al Rusiei, Sipjagin, a fost exe­
şi sângele începe a curge din nou. Cenuşa
cutat la 17 Maiu n. Măcelarii cari cumpără vite din co­ conţinând multă potasă (materie leşioasă) în­
mune străine, sunt datori a le anunţa în ter­
min de 12 ore antistiei comunale, precum a tărită rana şi o face să se obrintească, aşa
Advocatul poporului. preda paşapoartele acelora spre păstrare, în că din o mică sgărietură la deget, se poate
fine mai sunt datori a ţinea vitele cumpărate umfla mâna întreagă.
chiar şi Ia păşune separată de ale comunei
2. S a r e a nu e bună pentru răni, căci
In caşuri de prevaricaţiune de timp de opt zile.
ustură prea rău şi tot ca şi cenuşa întărită
hotar, dacă paguba trece peste 40 cor.,
Zilerii [ziuaşii] nu plătesc dare după prea mult rana,
sentenţa o aduce în comunele mari: judele profesiunea (ocupaţiunea) lo r; dacă însă seduc 3. F ăi na, ce e drept opreşte sângele
comunal, notarul şi un membru din antistia autorităţile competente îhscriindu-se numai amestecându-se cu el, însă sub coaje nu
comunală; în comunele mici cu doi membri ca zileri, deşi pe lângă câştigul cu mânile mai poate împedeca formarea unui puroiu, care
au şi alt venit, dovedindu-se, vot fi pedep­
din antistia corn. In afaceri cari trec peste
siţi. Pedeapsa o dictează direcţiunea finan­ întârzie vindecarea ranei.
40 cor. până Ia 60 cor., judecă primpretorul,
ciară. In contra decisului se poate recura la 4. I a s c a şi c â r p a a r s ă întrebuin­
ear de-acolo în sus, judecătoria cercuală. In comisiunea adm. cdmitatensă în termin de ţate nu lasă rana să se vindece, căci se a-
alte afaceri de hotar, cari nu se reteră la 15 zile. [Art. de lege X din 1883 § 2 şi 5). şează între buzele ei şi le opreştea ca să se
categoria prevaricaţiunilor, trebue să ne a-
lipească.
dresăm protopretorului. In contra decisului 5. Sunt încă două substanţe întrebuin­
obţinut din partea acestuia, putem recura în Medicul casei.
ţate în popor pentru vindecarea rănilor mult
termin de 15 zile. (Art. de lege XII din
mai periculoase decât cele amintite şi adecă:
1894 §. 102, 103, 117. Ord. min. de agr. din . îngrijiri în cas de răniri. Ne pu­
R ă z ă t u r i de c u r e a şi p â n z ă de
17 Oct. 1894 nr. 48000 § 21). tem răni întâmplător sau prin reaua voinţă a pa an gi n. Cea dintâiu provine uneori dela
i
semenului nostru.. Aici e vorba mai mult de
Inveţătorii ambulanţi de stupâ- caşuri obicinuite de răniri, nu imediat peri­ animale moarte de boale molipsitoare şi mulţi
microbi pot trăi încă in acea piele, cari o-
rit,*ţin prelegeri practice din stupăritul ra­ culoase, dar pe cari rea îngrijire le face să
trăvindu-ne sângele pot da naştere la boala,
ţional din când în când prin diferite părţi devie astfel. Şi cum e zicătoarea, că diptr’un
la care nici nu ne-am găndit. Pânza de pa-
ale ţerii, relativ la construirea coşniţelor ra­ nimic răsafe lucru mare, tot aşa şi dintr’o
iangin deşi opreşte sângele, conţinând însă un
ţionale şi despre diferitele unelte practice ce rană Uşoară, dar neîngrijită dela început,
venin, poate produce chiar moarte celui ră­
sunt a se întrebuinţa în mod raţional la stu- multe rele se pot naşte. Pătimaşul până să
nit, aşezându-o pe rană.
părit. Pentru intormaţiuni cu privire la pro­ vie medicul, fără multă gândire, şi bine face,
curarea uneltelor şi productelor de stupărit se căsneşte ca să oprească sângele. Sunt (Va urma).
[faguri, miere etc.J sau despre mijlocirea vân- multiple mijloacele întrebuinţate în asemenea
ştiubee de cele în patru muchii, cum văzuse Mărioara, pe tine te întreabă şi Nicolae Cop'' Şi nepoţii veneau acum adese ia
eară colo în Bohemia, între Cehi. Peştele feciornl lui -Attanas Hurjuiu, n’ai mere tu Toma în ospăţie şi moşneagul se bucura de
era de rîndul mâncării pentru casă, ear’ pe după dânsul? dânşii. Ear’ odată se şcocflă şi grăieşte Ia
miere şi pe ceară lua la urmă şi câte 300 fi. Mărioara sa făcut numai cât roşie în dânşii aşa: Făţii mei! Vedeţi, eu am fost
pe an. faţă şt a eşit pe uşă afară. odată om tare serac; dară rîpa asta, pome-

Acum Toma Codreanul trecea în ochii Eu aşa cred, spune Toma fcmeiei tul ăşţa m’a scos deasupra nevoiei. Colo sub
sătenilor de om avut. E l şi era om avut, Mărioara ar putea merge după Nicoiae al stejarul cela din deal m’am rugat cu ochii
scăldaţi de lacrime, ca D-zeu să binecuvin-
pentru-că cu timpul, cu munca lui, cu cru­ lui Hurjuiu. El e băitan de treabă, ştie şi
teze munca mea şi D zeu s’a indurat şi-a
ţarea lui şi cu omenia lui şi-a fost cumpărat carte şi-i unicul la tată seu; şi cum cântă
binecuvântato, pentru-că acest pomăt îmi
şi 10 fălci de, loc de frunte colo pe şesul în biserică poate odată să ajungă şi dascăl 1]
aduna câte odată şi la 500 fi. pe a n ; era
despre răsărit. în sat.
Şi Mărioărei îi vinea la cale Nicolae al aşa, că vindeam câte odată şi câte 50 de
Acum unde să arăta Toma Codreanul, coreţe de perje şi câte o sută de mii de
lui Hurjuiu, pentru-că era fecior într’adevăr
toţi îi sărutau mâna şi i-să închinau; i-se şi nuci, afară de mere şi de pere. Vedeţi, şi
chipeş 2); el era înalt, spătos şi perul cel
cădea cinstea aceasta după puterea lui cea din o rîpă ca asta omul poate avea folos
galbăn i-se . lăsa tare frumos pe umere.
aleasă. bun, dacă nu doarme şi dacă D-zeu îi dă
Eacă n’a trecut mult şi s’a petrecut
La Toma Codreanul fata cea mai mare binecuvântarea sa.
şi nunta. ,
era Mărioara şi după dînsa să băteau feciorii Căutaţi, ca pe la casele voastre să aveţi
Aşa şi-a măritat Toma Codreanul şi
care de care şi cum să nu să bată dacă era totdeauna pomet şi prisăci; căci când te
celelalte fete, dându-le zestre frumoasă; şi-a
cuminte, de treabă şi tare ruşinoasă; asta lasă pânea din câmp, poţi resbate nevoia
însurat Toma Codreanul Ia urmă şi băiatul,
se vedea chiar de pe mersul ei. Dar’ Toma anului şi numai cu prisaca şi cu pomătul".
după ce a eşit din anii cătăniei. 1 2
căuta tare, după cine să-şi dee fata. Omeni bum, faceţi aşa, cum a făcut
Intr’o sară, cum era în casă numai 1) Cântăreţiu la biserică. Toma Codreanul şi va fi mai bine de voi.
Mărioara, mă-sa şi Toma, zice tata: 2) ' Făţ os, plăcut, (Deşteptarea.)