Page 1 - Bunul_Econom_1902_22
P. 1

Anul  III.                                    Orăştie,  7  Iunie  n.  1002.                                       Nr.  22.














                      REYISTA         PENTRU         AGRICULTURĂ,               INDUSTRIE           ŞI   COMERCIU

          ORCAN   AL:   „Reuniunii  Economice  din  Orăştie"   şi  „Reuniunii  române de  agricultură din comitatul         Sibiiului".


                      A B O N A M E N T E :         II               A P A R E :                              I N S E R T I U N I :
          Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  n   In  fiecare  Duminecă.  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
                 Pentru  R o m â n i a   15  franci  pe  an.   ij                                    Abonamentele  şi  inserţiimile  se plătesc  înainte.

                                                     luând câteva exemple  cunoscute  aproape    şi  de  a  mai  fi  liber  pe  munca  sa.  El
                 Adevăruri.                          fiecăruia,  însă  a  căror  destăinuire  o   devine  arendaşul  propriului  seu  loc  şi
                                                     reţin  dintrun  sentiment  de  ruşine  reu   aproape  toată  munca  lui  este  absorbită
                                                     înţeles.                                    pentru  a  agonisi'  interesele  ce  sunt  a
                                                       j
                                                          Cine  nu  ştie  că  scopul  principal   se  plăti  băncii  respective.  Sfîrşitul  este
               Ni-s’au  făcut  din  mai  multe  părţi
                                                     al  înfiinţării  atâtor  bănci  româneşti  au   uşor  de  dedus,  Provocări  de  plată,  in­
          observaţiunea,  că  noi  ceşti  dela  „Bunul
                                                     fost  salvarea  românului  ţeran  din  mâ-  teresele  de  întârziere  de  plată îngrămă­
         Econom"  mereu  ne  plângem  şi  vedem
                                                     nile  cămătarilor,  ca  el  pe  lângă  înlesni­  dite,  faliment  şi  toba  pentru  venzarea
         toate  lucrurile  ce  priveşte  agricultura,
                                                     rea  de  a  putea  lua  un  împrumut  să    proprietăţii  şi  de  regulă  şi  o  moştenire
         industria  şi  negoţul  nostru,  —■  mai
                                                     plătească  o  camătă  modestă,  potrivita   de  datorie  cătră  bancă  pentru  cheltueli
         mult  în  negru  decât  în  roşu,  adecă
                                                     şi  a  avea  şi  alte  înlesniri  de  a  restitui   de  proces  şi  execuţie.
         suntem  pesimişti.
                                                     capitalul  împrumutat.  Trecem  peste  mă­       Eată  isprăvile  acelor  domni  dela
               Starea  aceasta  sufletească,  atri­
                                                     rimea  carnetelor  la  care  se  adaugă  şi   unele  bănci  româneşti,  cari  pentru  a
         buită  noue  nu  este  tocmai  exactă.
                                                     diferite  plăti  a  diferitelor  taxe încassate  înfiinţa  o  astfel  de  instituţiune  şi  a  lua
         Dacă  lăsăm  ici-colea  să  se  întrevază  o
                                                     de  cătră  bănci,  cari  în  fond  încă  sunt   după  capitalul  lor  depus şi până la  15%
         urmă  de  desnădejde,  ea  încă  poate  fi
                                                     a  se  adăuga  intereselor  şi  insistăm mai   trimbiţă  cu  mult  alaiu,  că  doresc  nu­
         îndreptăţită.   Am  zis  urmă,  căci  nă­
                                                     mult  asupra  înlesnirii  ce  acoardă  băn­  mai  şi  numai  binele  poporului.
         dejdea  nu  ne  va  părăsi  nici  odată.
                                                     cile  împrumuturi  pe  creditul  personal        Acesta  este  unul  din  exemplele ce
              Ştim  prea  bine,  că  la  un  popor
                                                     al  publicului.                             am  indicat  mai  sus.
         cum  este  şi  al  nostru,  păstrător  al  obi­
         ceiurilor  moştenite  dela  moşi-strămoşi,       Ţeranul  nostru  este  încă  naiv (uşor     Vom  urma  înainte.
         este  foarte  greu  a  introduce  în  vieaţa   crezetor)  în  astfel  de  afaceri.  El  pentru
         lui  inovaţiunile  cele  mai  folositoare  pe   o  nevoie  momentană  aleargă  îndată  la
         terenul  economic,  pentru  a  putea  fi  în   bancă.  Doi trei  cavenţi  sunt  uşor  de
         rînd  cu  alte  popoare,  ce  ne  înconjoară.  găsit;  împrumutul  acordă   cu   repe­
               Avem,  ce  este  drept,  apostoli  cari   ziciune  mai  ales  când  are  spriginul
         se  jertfesc  pentru  a  da  sfaturi  şi  exem­  vre-unui  puternic  dela  bancă.  O  bună   Episcopul  Pavel.
         ple  demne  de  imitat,  înse  în  mare  parte   parte  a  banilor  primiţi  se  petrec  mai
          dintre  aceştia  sunt  şi  de  aceia,  cari   întâiu  în  «aldămaşul»  obicinuit,  restul
          urmează  zicalei  româneşti:  „Fă!  ce  zice   se  foloseşte  pe  lucruri  neproducâtoare   P.  S. i  Sa  Episcopul  greco-catolic
         popa,  ear’  nu  face,  ce  face  popa".   In   ca  îmbrăcăminte  mai  bună  d.  e ,  sau în  Mihail  Pavel  a  încetat  Duminecă
         contra  acestora  avem  de  obiectat.  Ei   general  pentru  lucruri  ce  pot  aştepta   dimineaţa  la  orele  7 20  din  vieaţă  în
          dau  un  foarte  reu  exemplu  acelora,    până  la  vremuri  mai  bune.              Slatina,  locul  seu  de  vilegiatură  şi  băi.
         cari  ar  trebui  să  urmeze  sfaturilor  si     Care  este  urmarea ?  Vine  terminul       înaltul  prelat  era  dus  la  Slatina
         cu  deosebire  faptelor  lor.               de  plată.  Bietul  ţeran  ca  să  poată plăti   de  mai  multe  zile  si  era  de  altfel  de-
                                                                                                                     5
              Să  lăpădâm  toată  făţărnicia,  rea-   carnetele  pentru  banii  împrumutaţi,  a   plin  sănetos.   Duminecă  dimineaţa  se
         voinţa  şi  toate  relele  cari  caută  a  aco­  căror  urmă  a  dispărut,  este  silit  a-şi   simţi  înse  reu  şi  spuse  celor  din  ser­
         peri  gândurile  noastre  ascunse,  să  ne   vinde  vre-o  vită  din  curte,  cu  care  să  viciul  seu  să  cheme  preotul  pentru  a-l
         uităm  în  inimile  noastre  şi  să  ne  măr­  satisfacă  cererea  băncilor  plus  spesele   împărtăşi  cu  Sfintele  Taine.  Pe  când  a
         turisim,  vom  vedea  că  multe  pecate     lor  cu  diferite  provocări  şi  taxe  şi  ast­  sosit  înse  preotul,  n’a  găsit  de  cât  cor­
          facem  sub  cuvent  că  dorim  numai  şi   fel  urmează  până  ce bietul  sătean  dacă   pul  rece  al  celui-ce  fu  numai  căldură
         numai  binele  obstesc,  al  poporului  nos­  anul  de  recoltă  este  reu,  e  silit  a  cere   şi  bunătate,  a  mecenatului  fără  pâreche
         tru  încă  prea  puţin  cult.               altă  sumă  împrumut  pe  garanţia  pro­   în  istoria  bisericii  gr .-cat.  române,  a
               Ca  să  fim  mai  uşor  lămuriţi,  nu   prietăţii  sale,  adecă  şi-o  intabulează.  In   prelatului  care  era  încunjurat  de  iubi­
         vom  cerceta  chestiuni  de  înaltă politică   momentul  acesta  în  cele  mai  multe ca­  rea  şi  stima  nu  numai  a  eparchioţilor
         economică  şi  naţională,  ci  credem  că   şuri  un  astfel  de  împrumutător şi-a per-  sei,  dar  a  tuturor Românilor,  după-cum
         va  fi  de-ajuns  pentru  înţelesul  tuturora,  dut  caracterul  de  a  mai  fi  proprietar  trecere  mare  avea  şi  înaintea  concetă-
   1   2   3   4   5   6