Page 2 - Bunul_Econom_1902_22
P. 2

Pag.  2         ,      ___                        B U N U L  E C ONO M                                               Nr.  22

       ţenilor  noştri  maghiari,  a  guvernului  şi   Pomposul  internat  de  băeţi,  şi  şcoala
       Tronului.                                   civilă  de  fete  provezută  şi  aceea  cu               P i r u l .
                                                   internat,  vorbesc  de  bunătatea  sa,  ear
            Numele  lui  Mihail  Pavel  se  va  în­
       scrie  cu.  litere  de  aur  în  istoria  popo­  fondul  subsidiar  destinat  pentru  sco-»   Această  buruiană  pricinueşte  agri­
                                                   puri  religioase  şi  culturale,  a  trecut  de   cultorilor  pagube  simţitoare  când  se
       rului  român.  Agoniseala  unei  vieţi  la­
       borioase,  el  a  închinat-o  întreagă  pe   mult  peste  suma  de  un  milion  floreni.  iveşte  în  proporţie  mare  prin  sămeftă-
                                                                                              turile  de  oves,  orz  etc.  şi  mulţi  cari au
       altarul  culturii.  Cât  va  trăi  neamul  ro­   Nu-s  decât  puţine  zile  de  când  el
                                                                                              suferit  pagube  se  întreabă  cum  să  se
       mânesc,  se  va  vorbi  de  pioasele  aşe­  îşi  serbase  iubileul  de  jumetate  veac  â
                                                                                              scape  de  această  pacoste.  Milioane  de
       zăminte  susţinute  din  fundaţiunile  lui   activităţii  sale  la  altar.  II  încunjurase
                                                                                              sdminţe  de  pir  cad  pe  mirişti,  milioane
       Mihail  Pavel.                              iubirea  şi  devotamentul  tuturor  Româ­
                                                                                              de  rădedini  de  pir  zac  de  ani  în  pă­
            Feri citul  Episcop  s’a  născut  în   nilor,  ear  din  partea  Tronului  încă  a   mânt  şi  o  bună  parte  din  ele  va  ră­
       Recea  la  6  Sept.  1827.  A  studiat  în   fost  împărtăşit  de  mare  distincţiune.
                                                                                              sări,  spre  marele  necaz al  agricultorilor,
       Baia-mare,  Sătmar  şi  Caşovia,  ear  teo­   -  Regretul  sincer  al tuturor  acestora
                                                                                              pentru  a  cotropi  sămenăturile  de  pri­
       logia  în  V i e n a   la  S.  Barbara,  apoi  la  îl  însoteste.  în  mormoni
                                                         5  )
                                                                                              măvara,  dacă  aceasta  nu  se  evită  (în­
       Ungvar  şi  Sătmar.  In  21  Martie  1852       Fie-i  ţerîna  uşoară  şi  memoria
                                                                                              conjoară)  prin  o  lucrare  potrivită  a pă­
       fu  sfinţit  preot  celibe,  şi  apoi  numit   binecuvântată!
       notar  consistorial  la  Muncaciu  pe  sama                                            mântului.
       Românilor  din  aceea  dieeesă.  La  1856                                                   In  multe  caşuri  se  evită  apariţia
       după  înfiinţarea  diecesei  de  Gherla  a           DIN  LUME                         în  proporţie  mare  a  pirului  printr’o
       fost   numit  notar  consistorial  acolo.                                              grăpare  la  timp  a  arăturii  făcute  de cu
       După  patru  ani  trecu  ca  paroch  în              Pace  anglo-bură.                 toamnă  pentru  sămenăturile  de  primă­
       Slatina  şi  vicari  al  Maramureşului.  In                                            vară.  Pirul  nu  poate  fi  combătut  pe
                                                       Lordul Kitchener depeşează la Lon­
       11  Sept.  1872  a  fost  numit  Episcop                                               Câmpii,  prin  întârzierea  răsăririi  semin­
                                                  dra  în  2  Iunie, că :  „Protocolul care con­
       la  Gherla.  In  această  înaltă  posiţie  a                                           ţei  ce  dormitează  în  pământ,  ci  din
                                                  ţine condiţiile de predare a Burilor a fost
       lucrat  mult  pentru  prosperarea  învăţă­                                             contră  prin  favorisarea  pe  cât  se poate
                                                  semnat  ieri-scară  la  orele  g jo   de  toţi
       mântului  poporal  In  29  Ianuarie  1879                                              a  răsăririi  cât  mai  repede  a  seminţei
                                                  delegaţii  Burilor,  de  gnvernorul Milner
       e  numit  Episcop  la  Oradea-mare,  unde                                              pirului  şi  prin  distrugerea  cu  grapa sau
                                                  f   de  mineil.
       a  desvoltat  o  activitate  dintre  cele mai                                          extirpatorul  a  pirului  răsărit,  înainte de
                                                       Ştirea  păcii  a  produs  însufleţire   sâmenatul  ovăsului  sau  orzului.
       bogate.  Tot  ce  a  putut  aduna  cu mare
                                                  enormă  în  Londra.  Pe  Mansion  House
       cruţare  a  dăruit  spre  scopuri  religioase                                               Dacă  cu , toată distribuirea  (împrăş-
                                                  (primărie)  sunt  puse  placate  mari  albe
       şi  culturale.  Vom  aminti  aici  câteva :                                            tierea)  de  sămânţă,  liberă  de  ori-ce  să­
                                                  cu  inscripţia :  Pacea e proclamată / Lord
       a  împodobit  biserica catedrală  din Ora-                                             mânţă  de  burueni,  totuşi  se  iveşte  mai
                                                  Mayoriil  a  eşit  pe  balcon  şi  a  ţinut un
       de  cu  lucruri  de  artă  de  toată  Frum-                                            târziu  pirul  în  sămenăturile.  de  primă­
                                                  discurs însufleţit între aclamaţiile mulţimii.
       seţa;  a  restaurat  biserica  parochială din                                          vară,  mai  există  un  mijloc  bun  şi  eftin
                                                       Condiţiunile  le  cunoaştem  numai
     *  Beiu.ş;  a  îmbunătăţit  salariile  profesori­                                        pentru  distrugerea  lui  şi  anume  grâpa-
                                                  din  isvor  englez  şi  nu  sunt  în  total
       lor  din  Beiuş  şi  a  pus  basă  la  fondul                                          rea  sămenăturilor  cu  grape  uşoare.
                                                  date  în  publicitate.  Aşteptăm  textul
       lor  de  pensiune;  a  reclădit  în  mare                                                   Atâta  timp  cât pirul  nu  are  decât
                                                  oficios  pentru  a-1  comunica  exact  şi
       parte  gimnasiul  din  Beiuş  şi  Ta  pro-                                             2  frunze,  el  poate  fi  în  cea  mai  mare
                                                  cetitorilor  noştri.
       vezut  cu  toate mijloacele de învăţământ,                                             parte  distrus  printr’una  sau  două  gră-
                                                  conomii,  ce  putem  agonisi  şi  noi  şi  să  ne  a-   V.:  Dar  cum  să  fac?  Doamne  fereşte-
                  F O I T A
                                                  jutăm  Ia  nevoi,  că  aşa  fac  oamenii  cu  cap.  mS  şi  pe  mine....
                                                       V.:  Da  bine,  omule,  eu  nu-s  în  stare   D.:  îndată,  vecine!  In societatea noastră
                                                  să-mi  ţiu  strînsurica  mea?               din  sat  se  primeşte  oricine:  copii,  femei,
             Bănci  populare.
                                                       D.:  In  ulcică,  nu-i  aşa?           bărbaţi.  Poţi  să  pui  ori-ce  sumă  vrei  dela
                                                       V.:  Se  înţelege,  cum  făceau  bătrânii
                 ;  (sfat  între  doi  săteni).                                               50  bani  lunar  în  sus.  Cassarul  îţi  trece  în li-
                                                  noştri,..                                   bel  şi-ţi  dă  şi  chitanţă.  La  nevoie  te  împru­
                                                       D.:  Dar  dacă  te-o  vedea  cineva,  când   muţi,  cu  o  dobândă  mică.  Pentru  sume  mai
            Vas i l e:  Rele  vremuri  ara  ajuns,  mei   îi  îngropi,  nu  ţi-i  ia  ca  din  oală?  mari  decât  capitalul  teu,  iai garanţi.  Banii  se
       vecine.  Toţi  aleargă  să  te  înşele.  Să-ţi  ia  pă­  V.:  Ii  ţiu  în  chichiţa  lăzii,  vericule.  păstrează  şi  aduc  dobândă  şi  dobândă  ia
       răluţele.  din  legăturică,  strînse  cu  atâta  trudă.  D.:  Da,  şi  tot  iai  mereu  ca  să  cumperi   dobândă.
                                                  ba  tutunaş,  ba  rachiaş,  ba  să  faci  vre-un  cu-   V .:  Ia  lasă,  trate,  la  nevoie  mă  împru­
            Dumi t r u:   Cum?  ce vrei să zici, vecine?
                                                  mătru  ori  vre-un  fin,  aşa-i că  te trezeşti într’o   mut  eu  la  un  negustor  din  oraş.  Doar  nu.  ia
            V.:  Ce*  nu  ştii?  Ne-a  chemat  învăţăto­
                                                  zi  fără  ei ?                             cine  ştie  ce  dobândă.  Numai  trei  Iei  la  pol
       rul  nostru  şi  zor  nevoie  să  ne  întovărăşim,
                                                       V.:  Bani  să  am  eu,  câ-i  las  la  oraş,  lâ   pe  lună,  şi-mi  mai  dă  şi.rachiu  pe  datorie.
      ca  să-i  dăm  şi  lui parale.  N’ajungeau  percep­
                                                  dl  Iani.  Ce  negustor  cinstit!  Ii  poruncesc  o   D.:  Gros  mai  eşti  la  cap,  frăţioare.
       torii  şi  cârcimarii,  cari  îţi  iau  şi  cenuşa  din
                                                  jumătate  de  vin  şi  el  îmi  aduce  o  oca.  Apoi  3  lei  la  pol pe  lună fac 36  lei  dobândă
       vatră!    ;           :
                                                       D.:  Dar  dacă  moare,  ori  rămâne  mo­  la  20  lei  pe  un  an.  Eată  de  ce munca  noas­
            D .:  înţelegi  greşit,  vecine.
                                                  fluzite  lasă  cnir  lani  cu  buzele  umflate.  tră  se  duce  în  vent  şi  nu  ne  mai  plătim  de
            V .:  Cum  aşa?                            V.:  Da  doar  o  da  D-zeu  să  nu  mai fie   datorii  nicî  morţi.      •
            D.:  Şezâtorile  dela  şcoală  sunt  numai   cum  cobeşti  d-ta,  vecine.             V.:  Aşa  o  fi.  Că  ved  eu,  că  am  luat
      pentru  binele  nostru.  învăţătorii  ne  sfătuesc   D .:  Bine  ar  fi,  dar  vezi,  D-zeu  dă,  dar   numai  200  lei  anţerţ  la  facerea  caselor  şi
      să  ne  întovărăşim,  sL ne  strîngem  micile  e-  în  traistă  nu  bagă.            ( am  plătit  până  acuma  900  şi  tot  mai  sunt
   1   2   3   4   5   6   7