Page 4 - Bunul_Econom_1902_22
P. 4

Pag-  4                                            B UNU L   ECONOM                                                   Nr.  22

                Composiţia  şi  clasificarea                                 şi  pentru  planeta  ce  locuim,  adecă  globul  nostru  terestru,

                             pămînturiior.                                   apoi  o  specie  (fel)  de  pământ  (negru,  galben,  etc.),  o  bu­
                                                                             cată  de  loc  (parcelă)  de  arătură,  fânaţ,  grădină,  pădure
                                                                             etc,,  locuitorii  de  pe  pământ  (zicala:  cât  e  lumea  şi  pă­
                 ,                                       (Reproducerea  interzisă)
                                                                             mântul),  etc.  etc.
                                     (Urmare).       ;
                                                                                  Când  voiiu  însă  a  studia  pământul  sau  terenul nostru
               3 .  Pământ  mijlociu  sau  nesipo-argilos  sau  atgilo-     agricol  trebue  să  ne  folosim  de  un  termin  (cuvânt)  mai
          nesipos.  Conţine  aproape  aceeaşi  măsură  de  argilă  cât  şi   apropiat  de  el,  ca  să  nu  se  facă  confusiune  şi  să  se strice
          năsip.  Aceste  pământuri  dacă  conţin  şi  o  cantitate  destul   înţelesul.
          de  mare  de  humus  sunt  cele  mai  bune,  deoare-ce  întru­
                                                                                 Ne  vom  folosi  aşadară  de  aci  înainte  pentru  deter­
          nesc  toate  însuşirile  bune  ale  pământurilor  nesipoase  şi  a
                                                                            minarea  unui  teren  agricol  de  cuvântul  „sol"  (derivat  din
          celor  argiloase.  Ele  priesc  tuturor  plantelor  noastre  cul­
                                                                            latinescul  solum)  şi  care  este  folosit  în  toate  limbile  ro-  /
          tivate.
                                                                            manice*  cum  este  şi  a  noastră  românească,  pentru  a  numi
               4.  Pământ  humos*)  numim  un  pământ  nesipos mijlociu
                                                                            cu  el  pământul  producător  de  vegetale  (plante).
          sau  lutos,  care  conţine  o  porţiune  potrivită  de  humus;  îl
          cunoaştem  după  coloarea  neagră  a  pământului.  Deşi  hu­     <      Dacă  săpăm  o  groapă  d.  e,  pentru  o  fântână,  vom
          musul  influenţează  asupra  fertilităţii  (rodirii)  pământului,   observa  că  până  la  un  loc  oare-care  pământul  este  mai
          totuşi  găsindu-se  într’o  cantitate  prea  mare  (ceea-ce  este   negru,  dovadă că  conţine  humus în  el,  mai  afund  el  devine
          foarte  rar)  nu  prieşte  la  toate  plantele;  un  astfel  de  pă­  de  o  coloare  mai  deschisă,  deşi  este  de  aceeaşi  composiţie
          mânt  se  numeşte  prea  humos.                                   minerală,  adecă  este  tot  nesipos,  respective  argilos  sau
               5.  Păment  calcaros  sau  vâros  se  cunoaşte,  că  pă­     mijlociu  ca  şi  la  suprafaţă.  Urmând  mai  departe  cu  săpă­
          mântul,  fiind  de  ori-ce  natură,  conţine  foarte  multe  bu­  tura,  vedem  că  stratul  se  schimbă,  el  este  cu  totul  deo­
          căţi  de  peatră  de  var  şi  dacă  turnăm  peste  el  vre-un acid   sebit  de  acest  fel  de  pământ.  Dacă  stratul  de  deasupra  a
          (acreală)  ferbe.  Pământul  văros  dacă  este  şi  argilos,  poate   fost  d.  e.  năsipos,  îi  urmează  unul  argilos,  după  acesta  u-
          fi  cel  mai  fertil,  dacă  însă  este  nesipos,  el  devinepreafer-   nul  petros  etc.  Urmând  astfel  săpătura,  vom  da  în  fine de
          binte,  încât  vară,  în  căldurile  cele  mari,  plantele  ard  şi per.  un  strat,  prin  care  nu  mai  trece  apa  şi  cşre  este  de  re­
               6.  Pământ  sărăturos  se  numeşte  acela,  care  conţine    gulă  fundul  fântânilor  noastre.
          o  cantitate  mai  mare  de  săruri,  precum:  sarea  comună,
                                                                                 Pe  basa  acestor  cunoştinţe  premergătoare  putem  a-
          sodă,  salitră  şi  altele.  Aceste  pământuri  de  regulă  sunt
                                                                            cuma  studia  mai  deaproape  sulul.  Numim  sol  stratul  su­
          neroditoare  şi  se  pot  cunoaşte  în  timp  de  secetă,  că  se
                                                                            perior  al  terenurilor  agricole,  pe  cât  timp  el  cuprinde  ar*
          acopere  pe  suprafaţă  cu  un  praf  alb  din  sărurile ce conţin.
                                                                            celeaşi  materii  minerale.
               7 .  Pământ  turbos  sau  mărăcios.  Dacă  s’a  scurs  apa
                                                                                 Solul  se  împarte  în  două  părţi:  sol  arabil  şi  neardbil
          dintr’o  baltă,  în  care  au  crescut  multe  plante  aquatice (de
                                                                            (inert  sau  mort).                     \
          apă),  precum  trestie,  răgoz  şi  altele,  vom  găsi  că  pe  fun­
          dul  bălţii  s’a  format  un  strat  de  cotoarâ,  frunze  şi  rădă­   Solul  arabil  este  stratul  superior,  în  care  se  fac  ară­
          cini  împletite  una  într’alta  formând  o  massă  moale,  care   turile,  sămenâturile  şi  în  care  planta  îşi  ramifică  rădăcinile
          uscată  se  aprinde  şi  arde.  Această  massă  se  numeşte       sale  în  cea  mai  mare  parte.
          turbă  (turfă)^  care  la  aer  se  preface  cu  timp  în  humus.
                                                                                 El  este  de  regulă  mai  negru  ca  restul  pământului,
               Pământul  care  conţine  multă  turbă  se  poate  preface
                                                                            din  causa  humusului  ce  s’a  format  din  rădăcinile  şi  restu­
          în  pământuri  foarte  roditoare,  dacă  ne  îngrijim  să  scurgem
                                                                            rile  recoltelor  plantelor  cultivate.
          toată  apa  din.  el  şi  lucrând  pământul  de  repeţite-ori,  ca
          turba  să  se  prefacă'  în  humus.  Dacă  turba  se  află  în  can­   Cu  cât  adâncimea  solului  arabil  este  mai  mare,  cu
          tităţi  foarte  mai i  şi  într’o  grosime  considerabilă,  scoatem   atât  este  mai  priincioasă  vegetaţiunii  plantelor.  Ea depinde
          cu  plugul  fâşii  sau  brazde,  le  lăsăm  să  se  usuce  şi  le dăm   dela  arătură,  prin  urmare  dela  voinţa  cultivătorului.
          foc;  cenuşa  se  împrăştie  deopotrivă  peste  pământ.
                                                                                 Solul  nearabil  sau  inert  sau  mort  este  stratul  de pă­
                                                                            mânt,  care  vine  îndată  după  solul  arabil  şi  are,  dupâ-cum
                                                                            am  zis:  tot  aceeaşi  composiţiune  minerală.
         * .                          ,
                      Sol  si  subsol.                                           îndată  după  solul  inert  vinq  subsolul,  acest  strat  are

                                                                            altă  composiţiune  minerală.  El  poate  consta  dintr’un  sin­
                                                                            gur  strat  sau  din  mai  multe;  el  se  întinde  până  la  stratul
                                                                            impermeabil,  adecă  prin  care  nu  mai  poate  străbate  apa,
                                                                            precum  este  stânca  de  peatră.
               La  capitolul  „formarea  pământurilor  agricole“  am  zis
         că  în  agricultură  se  înţelege  sub  cuvântul  „pământ"  stra­                                 }Sol  arabil )   _  _
         tul  de  deasupra  al  globului  nostru  terestru  până  unde  îşi                                    inert  j
         înfig  plantele  rădăcinile  lor.  Acest  cuvânt :  pământ în limba
                                                                                                                   (compus  din  trei  straturi  de
         poporului  mai  are  şi  alte  înţelesuri,"—   aşa  el  se  foloseşte                                     diferite  composiţiuni)
               *)  Să  nu  se  confunde  cuvântul  humus  cu  numirea  populară:  „humd“
                                                                            B  I B B  m  U  m   m   m  U   l-Stratul  impermeabil
         care  însemnează  cu  totul  altceva.
   1   2   3   4   5   6   7