Page 2 - Bunul_Econom_1902_33

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr, 33

Emigrarea Evreilor din Ro­ Mierea contra tusei, guturaiului şi dUrere
DIN LUME mânia. Cu privire la emigrările Evrei­ de gât este cea mai bună doftorie luată înj
amestec cu un ceai de salvie. Contră tusei
lor «Cronica» scrie următoarele:
se vor lua zilnic 10— 12 linguri; contra
Emigrările continuă şi după numerul
Oraţia ţarului. Conform unei durerei de gât se va face gargară cât mai
paşapoartelor liberatei se poate zice,
ştiri trimise din Petersburg la Berlin, des peste zi.
că dela 1 Ianuarie şi până astăzi au Urzicile fierte cu vin, zama străcurată
ţarul a graţiat pe toţi studenţii uni­
emigrat din România peste zece mii şi îndulcită bine cu miere de asemenea este
versitari aflători în închisorile dela
de persoane, deşi numărul paşapoartelor bună contra tusei.
Smolensk încă din Februarie, când se Miere căldicică luată zilnic de câte 3
nu trece de patru mii.
întâmplaseră marile turburări studenţeşti ori câte o lingură, un ceas înainte de mâncare
Toate paşapoartele de emigrare se
în Moscva. Când li-a dat calea, gu­ este o doftorie bună pentru tuse.
liberează numai de prefectura poliţiei
vernatorul li-a ţinut o scurtă alocuţie, O băutură nu numai răcoritoare şi
capitalei şi pe numele capului familiei, potolitoare de sete, ci şi tămăduitoare chiar
în care ’i-a îndemnat la muncă şi con­
la care se alătură o listă de numele şi pentru cei-ce sufer de durere, de gât, dfe
duită pacinică.
numerul membrilor ce compun familia piept, influenţă şi friguri, este următoarea :
O jumătate de litru apă în care s’a
i emigrantului.
stors o jumătate de lămâie şi s’a adăogat
întâlnire de domnitori slavic Emigranţii din judeţe adresează
2—4 linguri de miere încălzită.
Se depeşeazâ din Sofia ziarului «II cererile lor prefecturilor locale, cari for­ Contra diareei se recomandă să se ia
Piccolo», că la desvelireâ statuei Ţarului mează lista şi o înaintează prefecturei câteva linguriţe de miere amestecată cu
Alexandru II. din Sofia vor lua parte poliţiei Bucureşti. miambar (Ingwer).
Ţarul Nicolae, Regele Serbiei Alexandru Nici un paşaport nu se liberează'
şi principele Muntenegrului Nichita. La dacă prefectura, care mijloceşte libera­
palat s’a început deja arangiarea rea lui, nu atestă, că emigranţii au
apartamentelor pentru domnitori. Ţarul strictul necesar pentru călătorie şi că DIVERSE
va sosi cu un cuirasat la Varna. Des- nu vor fi expuşi a rămânea pe drumuri,
velirea se va face în 12 Septemvrie. cum s’a întâmplat anii trecuţi.
Stîrpirea şoarecilor. Cea mai bună
Serbarea după pregătirile ce se fac La gara de Nord şi în telelalte
doftorie pentru stîrpirea şoarecilor ar fi
va luă conture, mari ale unei înfrăţiri gări se văd emigranţii, cari părăsesc două-trei pisici harnice. De fnulte-ori însă
slave, pentru-că înafară de Slovacii din ţeara bine îmbrăcaţi şi sănătoşi, aşa că se întâmplă că sunt prea mulţi şoareci, aşa
Balcani vor lua parte în numer mare pot înfrunta peripeţiile unei lungi că­ că nu-’i pot birui pisicile, sau că pisicile nu
şi Slovaci, Cehi, Croaţi şi Poloni. lătorii. se ţin după ei, atunci nu este rău să în­
trebuinţeze cineva şi unele doftorii încercate
şi de altă lume şi anume :
Marele principe rus la Regele Să pună migdale amare presărate cu.
Garol. Se anunţă din Bucureşti, că Medicul casei. zăhar prin locurile în cari fac stricăciuni
şoarecii şi chiar cloţanu; ei măncându-le se
după ştirile lăţite acolo marele principe
otrăvesc.
Mihaiu Alexandrovici, moştenitorul pre- Cură ăe miere. Precum se recomandă
sumptiv rus va cerceta părechia regală a să face cură de lapte şi struguri, tot aşa Scoaterea petelor de mucegaiu
română în luna Octomvrie în Sinaia. se poate recomanda şi mierea pentru o cură din rufe. Se ia de 20 bani ţiperig, să
de tămăduirea unor boale a organelor de amestecă cu doi pumni de sare, se pisează
respiraţîune şi de stomac. mărunt împreună, se pune cu trei sfertur*

F O I Ţ Ă Ea îi mai puse o frunză udă pe rană şi în mână o. şuviţă
pe care ’şi-o tăie cu paloşul. El oftă şi adormi.' Doamna veghia.
PIETRELE DOAMNEI Deodată ’i-se păru că aude în partea dincotro veniseră ei, zgomot
de copite şi strigăte tari, 1
de Carmen Sylva.
Sări în sus şi căută se-’şi astâmpere bătăile inimei ţiindu-’şi
(Urmare şi fine).
răsuflarea. Dacă mai veniau şi alţi turci? Se uită la paloş şi
Luâră ceva de mâncare şi Elena luă şi blana de urs la trupu-’i tinăr se cutremură de teama morţei, căci se gândi şă se
spinare, şi când se înseră, înfăşură pe bolnav într’însa, şi îl culcă omoare, pentru-ca să nu mai deştepte pe credinciosul ei ca . să-’i
sub un copac, ear’ ea stătu de pază cu paloşul în mână. Stefâniţă facă cea din urmă slujbă. Ascultă bine, şi tot mai desluşit se
nu-’i spusese că mai căpătase încă o rană din care sângele în­ auzea strigătul de chiemare, tot mai aproape zgomotul copitelor
cepuse să se prelingă încetişor I pe pământul din pădure. Tocmai trecea un nor peste lună. îşi
Elena se simţi pierdută. II legă cu frunze late, căci mai nu puse în gând să-’şi împlântp paloşul în inimă când o , trece norul
mai avea rufe pe dânsa, şi când se va ivi cel dintâiu vrăjmaş. Zgomotul se apropia, dar’
încălţămintea trebui să o arunce, căci se rupsese. Şi sta aşa, mai încet prin întunecime. Norul începu să se argintească pe
desculţă, înfăşurată în manta, cu părul fluturând împregiurul ca­ margine, luna îl sparse şi îşi făcu loc de esi.
pului, cu paloşul în mână şi păzea somnul neliniştit al apărătorului — Vin, Stefâniţă 1 strigă Doamna înspăimântată.
ei. Luna lumina pădurea şi Stefâniţă era aşa de galbin, încât
Vru să-’şi îndrepteze paloşul spre piept, dar’ mâna îi tremură.
biata femeie erezii că a murit.
— Asta este treaba mea, zise Stefâniţă încruntat.
Atunci se Uită la el, cu ochi pătrunzători, şi desnădejdea îi
cuprinse inima. Şi îi luă paloşul dih mână şi stete în faţa ei galben, ca în­
— Ce se face Doamna dacă mor eu? aiură Stefâniţă, Barem | gerul morţii.
de aşi avea numai o şuviţă de păr delia dânsa, ca s’o duc eu mine I — Eu mă ţiu de făgăduială, şi tot paloşul acesta mi-’l voiu
în mormânt. | împlânta pe urmă şi mie în inimă.