Page 5 - Bunul_Econom_1902_33
P. 5

Nr.  32                                            BUNUL  ECONOM                    ____ ___                         Pag-  5.

           Sxposifule  industriale  din  ŞiSiiu.    fântâni,  atunci  nu  capătă  boala  aceasta,   părţi  care  să  se  dea la  10,  oi  adecă de
                                                    ci  numai  atunci  când  pasc  sau  să     fiecare  oaie  câte  2  felii  (părţi)  pe  zi,
                  (T e r m in   prolungit.)
                                                    adapă  pe  marginea  bălţilor.             dimineaţa  şi  seara.
                                                         Dintre  oi  se  îmbolnăvesc  mai  cu       Cel  mai  bun  lucru  e  însă,  să  nu
                                                    seamă  cele  bătrâne  şi  slabe,  sau  care   se  lase  oile  să  slăbească  mult  şi  să  se
                                                    nu  prea  să  hrănesc    bine;  mieii  şi   taie  pentru  măcelărie,  ear’  ficaţii  să  se
             Prin  adresa  noastră  cu  data  20  Iulie
        n.  c.,  am  rugat  primăriile  noastre  comunale   cârlanii  se  îmbolnăvesc  foarte  rar.  arză  în  foc;  asemenea  locurile  unde
        respective  oficiile  parochiale  ca  în  scopul   Gdată-ce  o  oaie  sau  mai  multe   stau  oile,  să  se  cureţe  bine  de  băligar,
        asigurării  bunei  reuşite  a  exposiţiilor  noastre   au  căpătat  boală,  nu  se  cunosc  multă   (gunoiu)  şi  să  ’i-se  dea  foc  în bătătură.
        industriale,  ce  se   vor  arangia  în  luna   vreme,  cam  o  lună,  două;  după  acest
        Octomvrie  c.  aici  în  Sibiiu,  să  binevoească:
                                                   timp,  oile  încep  a  tânji,  n’au  putere,
             L  a  lucra  la  instituirea  a  câte  unui
        comitet  din  femeile  fruntaşe,  cari  sub  con­  nu  mănâncă,  slăbesc  repede,  lâna  se
        ducerea  celei  mai  cu  vază  din  comună  să   usucă  pe  ele  şi  cade  uşor;  ear’  pe  la   Biblioteca „Bunul Econom".
        adune pe lângă consemnare obiectele vrednica   burtă,  pleoape  şi  mai  ales  la gât,  încep
        de  expus;                                 a  se  umfla  puţin;  în  urmă   nu   mai
             2.      a  crea  din  mijloacele  comunei  câte
                                                   rumegă  bine,  aci  sunt  încuiate,  aci
        unul  sau  mai  multe  premii  în  bani,  premii                                            Au  eşit  de  sub  tipar  până  acum
                                                   urdină  şi  nu  pot  să  meargă;  dacă  se
        ce  să  poarte  numele  comunei  şi  să  se                                            broşurele:
                                                   desfac  pleoapele  se  vede  că  peliţa  din
        decearnă  fie  pentru  produse  din  industria                                              1.  Nutreţurile  ierboase,  cositurile  (fâna-
        profesională,  fie  din  cea  de  casă ;   lăuntru  e  albă  şi  chiar  galbină  ca  la
                                                                                               ţele)  prepararea  fânului  şi  păşunile.
             3  a  stărui  pe  lângă  junii  (feciori  şi   gălbinare;  în  cele  din  urmă  umflătura
                                                                                                    2.  Economia  porcilor,  oilor  şi  caprelor.
        fete)  din  comună  să  se  deprindă  sub  con­  dela  gât  se  face  mare  (au  făcut  guşe,
        ducerea  celui  mai  destoinic în  jocurile usitate                                         3.  Sămânţa  plantelor  agricole  şi  sămă-
                                                   zic  ţăranii),  slăbirea  e  foarte  mare  şi
        în  comună  cu  cari  să  se  producă la sărbările                                     natul  lor.
                                                   după  câtva  timp  oile  mor.
        împreunate  cu  exposiţia  şi  în  fine:
                                                         Pentru-ca  să  scăpăm  oile  noastre       4.  îngrijirea  plantelor  agricole în cursul
             4.  a  ne  transpune  până  la  15  August                                        vegetaţiunii  şi  recolta  cerealelor.
        a.  c.  raport  despre  toate  cele  duse  în  în­  de  asemenea  boală,  cel  mai  bun  lucru
        deplinire.                                 e  ca  să  nu  le  lăsăm  se  pască,  nici  să   5.  Zootechnia  generală  (Creşterea,  nu-
             Având  în  vedere,  că  din  mai  multe   se  adape  pe  marginea  bălţilor  şi  mai   trirea  şi  îngrijirea  animalelor  domestice).
        părţi  suntem  rugaţi  a  rfiai  -amâna  terminul                                           6.  Agrologia  (Cunoaşterea  pământurilor
                                                   ales  unde  sunt  melci  mulţi prin  burueni
        pentru  înaintarea  raportului  —  ne  luăm  voie                                      agricole).
                                                   [căci  în  melci  şi  pe  buruenile  unde  ei
        a  vesti  pe  toţi  pe  cari  îi  priveşte,  că  pro-
                                                   se lipesc sunt nişte vermuşi care causează       7. Agricultura generală [Lucrarea  pămân­
        lungim  prin  aceasta  terminul  de  15  August
        până  la  1  Septemvrie  a.  c.            boala  asta]  şi  mai  ales  melci  de  acei   tului.  Plugul,  Grapa,  Tăvălugul  şi  alte  instru­
                                                                                               mente  de  mărunţit  pământul].
             In  Ce  priveşte  îndeosebi  exposiţia  din   negri  şi  lungueţi.
        industria  profesională  [meserii],  la  aceasta  se   Afară  de  acestea,  odată  ce  o  oaie   8.  Ingrăşămintele  [sau  gunoîrea  pă­
                                                                                               mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
        primesc  ca  exponenţi  meseriaşi  de-ai  noştri   a  murit  sau  o  tăiem  noi,  e  bine  s’o
        dirf  ori-care  localitate  cu  adaosul  însă,  că   deschidem  înlăuntru  şi  dacă  vedem  că   9.  Prăsirea  paserilor  de  casă  [galîţe,
        axponenţii  afară  de  Sibiiu  nu  vor  primi                                          hoare].  Găinile,  curcile, găinuşele  [bibilicele],
                                                   are  ficatul  putred  şi  în  el  o  mulţime
        premii  în  bani  afară  de  caşul,  că  vre-unul                                      gâştele,  raţele,  porumbii  [porumbeii].
        din  institutele  noastre  de  credit  sau  din   de  vermuşori  laţi  ca  nişte frunze,  atunci   Preţul  unei  broşuri  este  30  fileri  (pen­
        comunele  noastre  destinează  premiile  de  ele   să  se  arzâ  ficatul  şi  nici-decum  să  se
                                                                                               tru  România  50  bani).
        create  anume  pentru  meseriaşii  din  partea   dea  la  câni,  căci  cânii  întind  boala.
                                                                                                    Se  pot  comanda  la administraţia  »Bunul
        locului.                                        Deşi  nu  trebue  să  mai  avem  spe­
             Diplome  însă  vor  primi  toţi.                                                  Econom«,  la  librăria  W.  Krafft  în  Sibiiu
                                                   ranţa  (nădejdea)  că  o  să  putem  vindeca
             Disposiţiunile  privitoare   la  trimiterea                                       Ia administraţia  >Tribuna  Poporului*  în  Arad
                                                   boala,  totuşi  e  bine  să  se  facă  câte-   şi  Ia  librăria  Archidiecesană  în  Sibiiu.
        obiectelor  etc.,  le  vom  publica  ulterior.
                                                   ceva.  Astfel  mai  înteiu  să  schimbăm         Revânzătorilor  se  dă  rabat  potrivit.
             Si bi i u,   5/18  August,  1902.
                                                   locul  de  păşune  în  altă  parte şi  anume
         Pentru  comitetul  arangiator  al  exposiţiei :  pe  un  loc înalt,  uscat  şi  să  dăm  oilor sare
                                                   multă  ca  să  lingă;  înainte  de a le scoate
          Demetriu  Comsa,
         presid.  Reun.  agricole.                 la  păscut  le  dăm  acasă la tîrlă să roadă:    „Convorbiri  Literare".  Nr.  8  din  a.  c.
                           Victor  Tordăsianu,     crăci  de  stejar  cu  foi  cu  tot,  ulm,   are următorul  conţinut:  G.  Murnu.—   Homer:
                                       t    9
                       presid.  reun.  meseriaşilor  români.                                   Iliada  (cântul  VI.)  P.  Dulfu.  —   Ifigenia  în
                                                   vîrfuri   de   ienuper,   mesteacăm  etc.
                                                                                               Taurida.  Actul  IV.  şi  V,  (trad.  în  versuri
                                                   Asemenea  se  poate  da  3  linguriţe  de
                                                                                               din  Euripide.  —  Biron.  —   Evoluţiunea  pro-
                                                   funingine  pe  zi  în  tărîţe.  S’ar  putea   ducţiunei  româneşti  dela  i884  la  1901.  -r-
                                                   tace  la  ţeară  şi  nişte  pâni  şi  anume:   I).  Onciul.  •—  Titlul  lui  Mircea  cel  bătrân
                                                   să  se  ia  1  chgr.  făină  de  ovcs,  câte  1   şi  posesiunile  lui,  IV.:  Amlaşul  şi  Făgăraşul.
                                                   chgr.  făină  de  grâu  şi  de  orz;  1  chgr.   D.  Anghel  şi . St.  O  Iosil.   *  Traduceri  din
                                                                                               Verlaine:  Amorul  sfărîmat.  Când  răsare  lu­
             Boala  aceasta  se  iveşte  mai  ales   de  sare  şi  câte  2  linguriţe  de  sodă  şi
                                                                                               ceafărul.  Alean.  Cântec  pribeag.  „Green“.
        în  anii  umezi  si  de  obiceiu  la  oi:  cu  de  calaican  (sulfat  de  fier);  să se  pună   Epitalam  de  vară. Sava Athanasiu.  —   Marele
                       >
                                           A
       toate  aceste,  deşi  rar,  dar’  se mai iveşte   apă  trebuitoare,  să se  facă  coacă  (aluat)   Dicţionar  geografic  şi  geologia  Carpaţilor.
       şi  la  boi,  porci  etc.  Când  oile  pasc   şi  în  urmă  pâni  de  câte  1  chgr.  care   (Răspuns  dlui  general  C.  I.  Brătianu).  I.
       pe  locuri  înalte,  departe  de  bălţi  şi   să  sc  dec  la  cuptor.  Odată  coapte,  să   Bogdan.  —   Cronică.  Bibliografie.
       sunt  adăpate  în  ape  curgătoare  sau     se  receascâ;  să  se  împartă  în  20  de
   1   2   3   4   5   6   7   8