Page 4 - Bunul_Econom_1902_33

Pag- 4 BUNUL ECONOM Nr. 33
♦
^ ' ouălor de găină se pot folosi şi curci foarte bine, lăsându-le
să ne scoată şi 2— 3 rânduri după olaltâ în şir, în care
cas bine înţeles, le vom da o deosebită îngrijire, altcum
slăbesc foarte tare şi pot muri chiar pe ouăle de
sub ele.
Ouăle şi ouatul.
Timpul când punem găinile la clocit are o influenţă
(înrîurire) hotărîtoare asupra reuşitei prăsirei. Pentru a
(Reproducefea interzisă).
creşte bune ouătoare de earnă şi în general găini de folos
(Urmare.)
vom căuta se punem la clocit cât se poate de timpuriu,
La conservarea ouălor vom avea de îngrijit, mai
aşa ca până la ivirea timpului friguros puii să fie pe deplin
întâiu: ca ele să fie proaspete de tot, ceea-ce ne îndreptăţeşte
desvoltaţi. In modul acesta puicele, pe lângă o hrană
a presupune că încă nu au întrat nimica în ou, ce ar
corespunzătoare şi o îngrijire bună, vor începe ouatul
putea provoca stricarea lor; al doilea: vom împedeca
încă în acel an şi vor continuă cu el-toată earna. La pui
ca aerul să nu poată pătrunde prin coaja lor. Spre acest
nedesvoltaţi până earna, creşterea corpului lor încetează
scop ne folosim, cu mult succes, de apă de var. Punem
sau merge foarte încet cu ivirea frigului aşa, că puicele
pe fundul unui vas de lemn (putină, hărdăiaş) ca de grosi­
încep a oua numai primăvara târziu. De aceea ceh mai
mea unui deget var stîns, aşezăm peste el Ouăle ce voim
potrivit timp pentru a scoate pui, destinaţi să ouă earna
a conserva, în fine turnăm peste ele apă, care a stat
viitoare, este lunile Martie până jumătatea lui Maiu.
în amestec cu var şi apoi s’a limpezit. Această apă se
numeşte apă de var. Vasul acoperit îl păstrăm într’un loc Preţul cel mai ridicat şi vânzare mai sigură pentru
bine aerisat şi răcoros, însă ferit de îngheţ. Vom observa pasări tinere şi de cele îngrăşate avem în lunile Februarie
ca apa să stea totdeauna cu 2— 3 degete peste ouă şi până în Septemvrie, când vânatul este oprit şi astfel vin
vom îngriji din timp în timp a mai adaoga în vas apă în locul lui, pe mesele mai bune, pasări de casă. Preţul
de var, ce ar fi evaporat. lor mai scade, ce e drept, prin lunile Iulie—rAugust şi
Tot pentru a astupa porii coajei ouălor se mai aceasta din causă că pe vremea aceasta se găsesc în
foloseşte grăsimi, cu deosebire vaselină, care nu râncezeşte, belşug. Mai mult folos avem dela prăsirea puilor, ca şi a
şi cu care se unge coaja aşa, ca să nu rămână loc ne- pasărilor tinere de casă în general, în răstimpul începând
aeoperit. Tot în acest scop se ung şi cu collodiu, care cu August şi până în Maiu viitor. La aceasta avem însă
este foarte bun, însă şi foarte scump. El formează pe mai multe greutăţi: lipsa de ouă pentru pus la clocit,
suprafaţa oului o peliţă subţire, care nu o poate pătrunde lipsa de găini clocitoare, timpul friguros etc. De aceea
aerul. Se mai păstrează ouăle aşezându-le în tărîţe, apoi în avem lipsă de un loc încălzit pentru a putea creşte
ferestreitură (tărâţe) de lemn, cenuşe, nisip uscat foarte puii tinări.
fin, etc. etc. Aceste din urmă nu le putem recomanda Locul unde aşezăm cloştele pentru clocit trebue să
pentru păstrarea pe timp mai îndelungat ai ouălor. fie o cameră mai puţin luminoasă, unde nu se produc
sguduituri şi neliniştiri prin oameni sau animale. Aerul
din ea să nu fie prea rece, apoi nici prea uscat nici prea
umed j în tot caşul însă curat, lipsit de mirosuri urîte şi
Clocitul. de mucigaiu.
Cuibul cloştelor poate fi aşezat în o cutie de scânduri
sau într’un coş de nuele, care se poate eurăţi mai uşor.
Pentru pus la clocit vom alege ouă, care provin dela
Fiecare cloşcă va avea cutia sau coşul său deosebit şi în­
găini, cari au cel puţin doi ani, sunt frumoase, bine
deajuns de larg. Când clocesc mai multe cloşte în
desvoltate şi bune ouătoare. Ouălor nu este permis a fi
nici-decum mai vechi de 3 septămâni, căci după acest aceeaşi cameră, să întâmplă adese ca ele sculându-să de
timp embrionul (germenele, colţul), ce dă naştere puiului pe ouă pentru a lua hrană şi pentru a se eurăţi, să iau
între ele la bătaie sau schimbă cuiburile, din care causă
viitor, moare. Dacă le ţinem în mâna îndoită spre lumină
să fie transparente (străvezii), Coaja (găoacea) ouălor se pot sparge din ouă, ear’ altele rămân neacoperite. Pentru a
fie nici prea groasă, însă nici prea subţire. Ouăle înseşi încungiura astfel de neajunsuri vom aşeza cuiburile în
şe fie de mărime mijlocie şi de o formă obicinuită. Este cutii cu câte un capac (coperiş) şi va trebui să îngrijim ca
fiecărei cloşte se dăm zîlnic drumul pentru a mânca şi
greşită ideea (credinţa) că ouăle ascuţite, precum şi puii
cei dinteiu scoşi în cursul anului dau mai mulţi cocoşi. a se eurăţi. La fiecare cuib punem mai înteiu pe fundul
cutiei ceva pământ sau nîsip umăd amestecat cu cenuşe,
Ouăle destinate pentru pus la clocit se vor strînge
apoi paie sau fân moale în formă de troacă. Cenuşa sau
din cuibare imediat după-ce au fost ouate, se aleg şi să
şi floare de pucioasă sunt bune contră insectelor cari se
notează data pe ele.
încuibă foarte uşor pe găini şi în cuiburi. Numărul ouălor
Pentru clocit se potrivesc numai găini cu o fire liniştită,
ce punem sub cloşcă variează. In tot caşul numărul lor
cari au 2— 4 ani, să fie sănătoase, bine nutrite şi lucru
va fi numai atât de mare, câte poate cloşca bine acoperi,
de însemnătate: să fie libere de insecte (păduchi etc.).
adecă 12— 20.
Apoi se mai cere ca ele să nu aibă obiceiul a părăsi ouăle
înainte de timp şi să îngrijească bine de pui. Avem rasse (Va urma.)
(soiuri) cari sunt renumite ca bune clocitoare. Pentru clocitul