Page 1 - Bunul_Econom_1902_35

Anul III. Orăştie, 6 Septemvrie n. 1902. Nr. 35.

REVISTĂ PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Renainnn Economice din Orăştie" şi „Reaniniiii române de agricultură din comitatul Si bit pini".

A B O NA M EN T E : A P A R E: INSERŢI UNI :
Pe an 4 coroane (2 fl.) ; jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu preţuri moder-.
Pentru România 15 franci pe an. In flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc: înainte.

de aici. Şi anume: aproape în toate în­ mijloace de a le distruge. Numai con­
Semn trist. trunirile lor condamnau purtarea rece tra tăciunelui putem păşi cu siguranţă.

Tăciunele face parte din familia
a inteliginţei faţă de daraverile lor, cu
toate-că, la drept vorbind, n’au fost a- ciupercilor şi-l observăm cu deosebire
pucat încă în nici o direcţie sănătoasă. în boabele grâului în forma unui praf
Conform convocării făcute de dl
Si aceasta mai ales măiestrii, cari au şi negru, care nu este altceva decât se­
C. Baicu, conducetorul Secţiei Indus­
excelat cu absenţa. minţele numite spori a acestei plante.
triale a «Reuniunii Economice din
Orăştie», meseriaşii români s’au întrunit, Ear acum, că li se dă prilej, drept Aceşti spori fiind lipiţi de boabele
sau mai bine zis ar fi fost să se întru­ semn de desminţire, eată că stau de­ grânelor, ajung cu de în pământ. Des-
nească în 31 August n. în adunare ge­ parte de a face vre-o mişcare, un în­ voltându-se planta, încolţeşte şi sporul
nerală extraordinară. Da, ar fi fost să ceput oare-care, care să dea imbold la şi ciuperca se întinde prin lăuntrul
se întrunească, căci nu putem zice că inteliginţă, ca pe viitor tot mai mult grâului până în floare. Aci se desvoaltă
s’au întrunit şi nu putem numi adunare sâ-i ţină demni de atenţia şi spriginul sporii, luând locul materiei făinoase
generală o astfel de adunare, la care ei, în caşuri, bine înţeles, necesare. din bob.
Tăciunele grâului se poate distruge
abia au participat vre-o 13 inşi, din Dar să revin la obiect,
omorînd puterea de încolţire a spori­
peste 70 câţi se află în Orăştie. Cu cei câţiva inşi câţi s’au întru­
lor. Aceasta o facem întrebuinţând se­
Trist, dar adevărat. nit, adunarea totuşi s’a ţinut şi la ne­
minţe de cel puţin doi ani, ţleoare-ce
Şi faptul acesta e cu atât mai trist întreruptele stăruinţe a dlui Baicu, mai
s’a constatat, că sporii tăciunelui nu
şi mai de condamnat, cu cât ei au fost de ruşine, aşa zicând, s’au insinuat vr’o
mai încolţesc după acest timp.
chemaţi la întrunire singur numai pen­ câţiva ca exponenţi, rămânând ca şi
Mai putem distruge puterea de în­
tru interesele lor proprii. din cei cari n’au fost de faţă să se
colţire a sporilor prin aşa numitul vă­
E vorba anume, ca cu ocasia a- primească cei-ce ar voi să expună vr’un
ruit a seminţelor de grâu cu peatră
rangiării exposiţiei meseriaşilor români obiect.
vânătă (sulfat de cupru) şi anume pen­
din Sibiiu, să se expună obiecte lucrate Mulţumind celor presenţi pentru
şi de meseriaşii noştri de aici, pentru participare, şi accentuând din nou trisr tru un hectolitru de seminţe luăm 200
care scop «Reuniunea Economică» a tul fapt al lipsei majorităţii, dl Baicu grame sulfat de cupru, îl pisăm foarte
votat 200 cor., ca din acelea să se cetind scrisoarea primită de d-sa dela merunt şi-l disolvăm (topim) în apă
transpoarte şi readucă obiectele şi să dl V. Tordăşianu, preş. «Reuniunii me­ ferbinte. «
se dee şi unele premii exponenţilor mai seriaşilor1 români din Sibiiu», prin care Sâmânţa o punem într’un vas şi
dexteri în meseria lor. îl roagă ca întrucât se poate să se tri­ turnăm peste ea apă, care trece peste
Va să zică lucrurile sunt astfel în­ mită şi de aici cât mai multe obiecte ea ca de-un lat de mână; după aceea
tocmite, încât exponentul nu speseazâ de expus, declară adunarea de închisă. adăugăm şi soluţiunea ce am făcut şi
nimic, afară, bine înţeles, de materialul amestecăm de /repeţite-ori tot bine la­
Alfa. olaltă. In apa aceasta lăsăm semânţa
necesar pentru pregătirea obiectului, pe
cel puţin 12 ore; după aceea scurgem
care eventual îl poate vinde şi acolo,
apa şi semânţa o întindem la umbră
ori înapoindu-i-se îl vinde acasă, ci din Tăciunele.
contră mai capătă şi premii în bani sau să se svinte şi a doua zi o sămenăm.
Nu este permis a face soluţiunea prea
diplome de laudă, prin ceea-ce îşi face
una din cele mai bune reclame. Pe lângă o mulţime de animale, tare, deoare-ce ar putea ataca şi colţul
Drept-aceea cred, că toţi câţi nu cu deosebire insecte, ce aduc strică­ boabelor de grâu şi nu ar mai râsări
au luat parte la adunare, auzind despre ciuni grânelor noastre avem şi multe nici ele.
cele pertractate vor regreta pasul gre­ boale, provocate de unele plante, cari Mai sunt şi alte mijloace contra
tăciunelui, nici una înse nu este atât
şit ce au făcut şi se vor insinua cât aparţin ciupercilor, cum este tăciunele»
mai în grabă dlui Baicu ca exponenţi. rugina, etc. de sigură şi'totodată; ieftină ca ■ cea
descrisă mai sus.
Căci să constatăm un lucru, ade­ Aceste sunt cu atât mai pericu­
seori accentuat de meseriaşii români loase, cu cât în contra lor avem puţine