Page 2 - Bunul_Econom_1902_35

Pag, 2 • B UNUL ECONOM_______ _ _ : ____ _____ Nr. 35 _

nik» din Belgrad. (Serbia)* publicând te­ navoda, la capătul podului de peste
D IN L U M E legrama, a comentat-o batjocorind pe Dunăre, sunt urmărite cu vie atenţiune
Croaţi şi protestând în contra serbizării: de Bulgari. Acum în urmă, pe lângă
Manevrele armatei române. Croaţiei. «Srbobran» din Agram a re­ măsurile luate încă de acum 11 doi ani,
La marile manevre române din acest produs şi ea comentarul suratei sale s’a mai detaşat în localitate o baterie
an va lua parte numai corpul al doi­ din Belgrad, ceea ce a determinat apoi de artilerie de cetate, ear, punerea pie-
lea de armată, ear celelalte corpuri vor pe studenţii universitari croaţi să de­ trii fundamentale a casarmei necesare,
face deprinderi parţiale. Corpul al doi­ monstreze Duminecă în contra Şerbilor, s’a făcut deja. Se mai anunţă, că două
lea de armată va fi concentrat în jurul spărgând ferestri, mâzgălind casele lor, baterii de obuzerie vor fi instalate la
Tergoviştei, unde în 25 Sept. se vor ear pe un redactor şerb l-au şi bătut Cernavoda, la capătul podului peşte
începe&manevrele. Va fi de faţă Regele bine. Deja Duminecă poliţia a arestat Dunăre. Ele au fost deja comandate
Carol, ear din statele streine prinţul vre-o 20 persoane, între ele şi un con­ casei Krupp din Essen şi vor sosi în
Leopold de Hohenzollern şi baronul silier orăşenesc. Luni apoi demonstra­ ţearâ.
Beck, şeful statului major austriac. ţia a luat proporţii şi mai mari. In urma acestor măsuri, se scrie
Presenţei lui Beck la manevrele Biserica, şcoala, banca sârbă şi pa­ din Sofia, că guvernul bulgar a decis
române i-se atribue o însemnătate deo­ latul Medacevici au fost formal ase­ întărirea Silistrei, în partea dinspre us­
sebită şi ziarele germane şi maghiare diate şi miile de demonstranţi au spart cat, pentru a nu contraveni tratatului
o consideră ca o dovadă nouă despre totul. din Berlin, care a dispus, după-cum se
existenţa convenţiei militare între Ro­ Demonstranţii s’au adunat pe pi- ştie, distrugerea tuturor fortăreţelor de
mânia şi Austro-Ungaria. eaţa Jellasich. D’aici au plecat asupra pe malul Dunării. O companie de ge­
prăvăliilor sârbeşti, pe cari le-au spart niu a fost trimisă la Silistra, pentru e-
România şi Austro-Ungaria. şi jefuit. O singură firmă n’a remas la fectuirea acestor întărituri.
Ziarele maghiare comentează viu fap­ loc, ear din marele magazin Popovici
tul,, că dl Ioan I. Brătianu, ministrul de au jefuit tot.
Poliţia n’a putut să facă nimic, ci Advocatul poporului.
externe al României, care a fost Joi şi
Vineri în \Viena, s’a dus d’acolo deâ- mai bine de jumetate din poliţişti au
În v ă ţă to r ii în scopul pensionării au
dreptul la Ischl. «Hazânk» este infor­ fost răniţi, unii foarte grav, aşa că multă
a*şi aşterne petiţiunile lor inspectorului re­
mat că e vorba de negocieri impor* vreme plebea era stăpână pe oraş. Abia
gesc, la care au să acludă: extras de botez,
tante politice, iniţiate de Regele Carol pe la orele 10 a sosit miliţia. S’a tras atestat de serviciu, coala de plătire la fondul
când cu visita sa la Ischl. cti revolverul ăsuţira poliţiei şi prin aer de pensiune, atestat medical, foaia pentru e-
pietri şi cărămizi sburau în abundanţă. molumentele învăţâtoreşti şi pentru cele sol­
S’a cerut miliţie şi pela Belovar, căci vite în natură conspectul despre preţul. de
Demonstratiunile Croaţilor în mijloc în cei zece ani din urmă. [Art. de
* j cea din Agram s’a dovedit insuficientă.
contrâ Sârbilor. Zilele trecute socie­ lege XXII din anul 1875 şi XLIII din anul
P “
n J T . l .
tatea de cântări «Kolo» şi-a serbat în 1891. Ord. ministrului de culte Nr. 35111
din anul 1877].
Agram iubile'ul şi a trimis o telegramă Bulgaria şi România. întări­
M. Sale, întitulându-1 rege croat. «Dnev- rile şi fortificaţiile, ce se fac în Cer-

porunct înţelepţilor ca să iscodească unde cumpăram grâne, boabele erau totdeauna mă­
F O I Ţ A
creşte grăuntele acesta. înţelepţii chibzuirăşi runte. Trebue întrebat tatăl meu, poate că
chibziiiră şi căutară prin cărţi, dar nu găsiră el va şti spune unde au crescut grăunţe de
■ Grăuntele. nimic. Veniră la împărat şi zişeră: acestea.
—- Nu putem da nici un răspuns. In împăratul porunci să i-se aducă tatăl
cărţile noastre nu scrie nimic despre' asta; bătrânului.
Zice povestea că odată nişte copii ju-
trebr.e să întrebaţi ţeranii, poate-că vre-unul Găsiră pe tatăl seu şi-l aduseră naintea
cându-se, găsiră într’o văgăună un lucru ne­
din bătrânii lor să fi auzitp când s’a sămănat împăratului. Vem un bătrân cu o singură
cunoscut lor, de mărimea oului de găină;
grăunţe de acestea. cârje. împăratul îi arătă grăuntele;
prin mijloc avea o scobitură şi sâmăna cu
împăratul porunci să aducă la dînsul Ochii bătrânului erau buni încă.
un grăunte. Se întâmplă să treacă un om cu
un ţeran bătrân de tot. I-se aduse un un- privi sămânţa cu deamănuntul.
trăsura pe acolo, văzu lucrul, îl cumpără dela
chiaş cu perul alb şi fără dinţi în gură, care împăratul îl întrebă:
copii, dându-le cincizeci de bani, îl duse la
se tîrî anevoe în cârjile sale până lâ palat. — Nu ştii tu, tăicuţule, pe unde creş­
tîrg şi îl vendu împăratului ca o raritate,
împăratul îi arătă grăuntele. Dar bă­ teau grăunţe de astea ? Poate că însuţi ai
împăratul adună pe înţelepţii şi pe sfetnicii
trânul abia mai putea să vadă. Pe jumetate sămănat cumva de acestea în ogorul tău ? Ori
sei şi le porunci să cerceteze ce lucru e a-
vedea, pe jumătate pipăia. poate în viaţa ta ai cumpărat de acestea?
c e l a o u ori grăunte.
— Nu poţi să-mi spui, tăicuţule, pe Deşi era cam tare de urechi, totuşi bă­
înţelepţii şi. sfetnicii chibzuiră cât chib-
unde creste sămânţă de asta? îl întrebă îm­ trânul auzi mai bine decât fiiul seu.
zuirâ, dar nu fură în stare să găsească vr’un
păratul. Poate că tu însuţi ai sămănat ase­ — Nu, zise. el, pe ogorul meu n’am să­
răspuns.
menea grăunţe ? Sau poate că ai cumpărat mănat nici-odată pâne de asta, nici-odată
Lucrul acela necunoscut, plin şi de taină vre-odatâ ? n’âm sectrat-o şi nici-odată n’am cumpărat,
sta pe fereastră; seara veni o găină, ciocni Bătrânul era pe jumătate surd, cu greu pentru-câ pe vremea mea nu se ştia încă de
şi făcu o gaură într'însul.
putea auzi, anevoe pricepea. El răspunse:' bani. Toţi se Hrăneau cu pânea lor şi la ne­
Gâ era un grăunte, văzură cu toţii a- — Nu, pe pământul meu n'am sămă- voie împărţiau cu ceialalţi. Pe unde o fi
cuma, şi înţelepţii se rostiră că e un grăunte, nat nici-odată aşa grâne, nici n’am cules, nici crescut asemenea grăunţe, nu ştiu. Grăunţele
împăratul se minună foarte, de aceea n’am cumpărat vre-odată pâne de asta. De noastre erau mai mari şi mai spornice de