Page 3 - Bunul_Econom_1902_35
P. 3

Nr.  35                                            BUNUL  ECONOM                         .   ________                 Pag  3.

              Pentru  câştigarea  biletului  de      că  gaura  făcută  cu  stubeiul  în  mijlocul  sto­  grame  pentru  un  om  matur).  Toate  acestea
         venat trebue  să  se  facă  insinuările  ia  ofi­  gului,  formează  o  bună  râsuflătoare  şi  va feri   să  le  facem  cât  mai  în  grabă.
         ciul  pretoria!'  în  cursul  lunei  lui  Iunie;  Pre­  stogul  de  stricăciune.  Acest  lucru  îl  putem   Trebue  împedecat  cu  ori-ce  preţ  a  se
         torul  examinând  aceste insinuări le. vidimeazâ   face  şi  la  stoguri  de  alte  grâne  ca  şi  Ia   lua  sânge,  un  obiceiu  toarte  rău  şi  care  în
         şi  le  înapoiază  petenţilor,  aceştia  le  duc  la   fân  etc.                       caşul  acesta  totd  auna  omoară  pe  om.
         oficiul  de  dare,  de  unde  apoi  li-se  dă  bile­                                        Să  se  ştie  că  persoanele  cari  au  apli­
         tul  pretins  pentru  vânat.  Dacă  vidimarea  in­  Pentru  a  secate  rugina  de  pe  o-   care  la  insolaţie  sunt  cu  deosebire  acelea,
         sinuării  i-se  di neagă  cuiva,"în  contra  acestei   biecte  nikelate,  ungem  obiectul  cu  două   care  transpiră  [asudă]  mult  şi  a  căror  pele
         sentenţe  se  poate  recura  Ia  comisiunea  ad­  zile  înainte  cu  untdelemn  sau  grăsime;  după   pe  ferbinţili  mări  este  uscată  şi  caldă.
         ministrativă  comitatensă  în  timp  de  15/zile.   aceea  îl  ştergem  cu  6  pânză, aspră  muiată in   Dacă, cineva  simte  că  va  căpăta  o  in­
         (Art.  de  lege  XXIII  §.  31,  33,  38  din  anul   amoniac.  Dacă  mai  rămân  pete  de  rugină   solaţie  în  timpul  zilei,  este  necesar  n-şi spăla
         1883).                                     punem  cu  băgare  de  seamă  pe  ele  puţin  a-   capul  cu  spirt  sau  rachiu  mai  de  multe-ori
                                                    cid  cloihidric  (spirt  de  sare),  în  care  ş’a  pus   pe  zi.
                                                    si  apă  şi  imediat  se  şterge  foarte  bine.  In
                    D I V E R S E                   fine  obiectul  se  spală  cu  apă  şi  se  freacă  cu   Mijloc, pentru  a  trezi  pe  cineva

                                                    cretă  foarte  fin  pisată  şi  cernută.    din. beţie.  Se  amestecă  la  un  Ioc  şi  se  dă
                                                                                                de  beut  deodată:  apă  curată  de  rîu  150  gr.,
              Spălatul  economic  a rufelor.  Disol-
         vâm  [topim]  un  chlgr.  săpun  ordinar  în  apă                                      apă  de  mintă  20  gr.  şi  amoniac  licuid  12
                                                          Unsoare  impermeabilă (prin  care
         foarte  ferbinte,  ca  să  formeze  o  apă  groasă                                     picături.
                                                    nu trece  apa)  pentru  hamuri  negre.
         ca  uleiul.  Când  «oim  a  spăla  rufele,  punrm
                                                    Luăm:  vaselină  40  gr.,  ceară  galbenă  25  gr.,
         din  acest  săpun  topit  în  albia  în  care  se                                         Anecdote  din  vieaţa  medicală.
                                                    lac  pentru  sculptură  la  mobile  15  gr.,  esenţă
         spală  rufele  câte  40— 50  gr.  la  un  litru  apă,
                                                    de  terebentină  20  gr.  Vaselina  şi  ceara  se
         la  care,  mai  adăugăm  şi  o  lingură  de  masă
                                                    topesc,  ear  lacul  şi  cu  terebentina  se  încăl­  O  C o n s u l t a ţ i e .
         plină  cu  esenţă  de  terebentină  şi  două  lin­
                                                    zesc  într’un  vas,  care  este  pus  în  alt  vas  cu
        guri  de  amoniac  licuid  (dela  farmacie), ames­                                           —   D-le  doctor,  ce  să  fac?  Nici  de stat
                                                    apă.  In  urmă  se  toarnă  laolaltă.  Să  ne ferim
        tecând  totul  cu  o  lopăţică  de  lemn.  Rufele                                       nu  pot  să  stau,  că  mă  dor  picioarele,  nici
                                                    ca,  vasul  cu  terebentină  să  nu  vină  deadrep-
         ce  sunt  a  se  spăla  se  pun  în  această  săpU-                                    de  şezut  nu  pot,  că  mă  doare  şezutul,  nici
                                                    tul  pe  foc,  căci  se  aprinde  uşor.     de  culcat  nu  mă  pot  că  mă  doare  spatelâ
        neală,  se  acopere  albia  şi  se  lasă  rufele  în
                                                                                                     —  Ce  să  fac?
        ea  două  sau  trei  ore.  După>  acest  timp  se
                                                                                                     — Dacă  nu  poţi  nici  să  stai,  nici  să  te
        freacă  rutele  ca  de  ordinar,  se clătesc  în apă   Medicul  casei.
        caldă  şi  se  pun  la  uscat.  Mirosul  de  tere­                                     culci,  nici  să  şezi,  spânzurâ-te I  fu  răspunsul
                                                                                               savantului  doctor.
        bentină  şi  amoniac  dispare  la  uscat.
                                                         Insolaţiunile  (soare  sec,  indisoare).
                                                    Vara  pe  căldurile  cele mari  se  pot  ivi foarte
              Răsunătoare-pentru  stog  de  oves    des  insolaţiuni,  în  care  cas  trebue  să  dăm   Biblioteca „Bunul Econom".
        Umed.  Când  clădim  stogul,  luăm un  stubeiu   noi  primele  ajutoare  până-ce  vine  doctorul,
         de  albine  larg  şi  deşert.  Acesta  îl  punem în   căci  o  neglijare  în  primele  momente  poate
        mijlocul  podinei  în  picioare  cu  gura  în  jos;   uşor  produce  moartea  bolnavului.    Au  eşit  de  sub  tipar  până  acum
        apoi  începem  a  clădi  stogul.  Clădind  tot tra­  Persoana  lovită  de  insolaţie trebue ime­  broşurele:
         gem  la  mijloc  stubeiul  în  sus,  până-ce  ajun­  diat  desbrăcată,  întinsă  pe  pământ  sau  pe     .  , (
        gem  sub  vîrf;  acolo  lăsăm  stubeiul  în  stog,   pat,  udată  cu  apă  cât  se  poate  de  mult  şi   1.  Nutreţurile  ierboase,  coSiturile  (fâna-
         făcând  stogului  vîrf  bun.  Astfel  deşi  se  va   expusă  în  curent  mare  de  aer.  Totodată i-se   ţele)  prepararea  fânului  şi  păşunile.  >
        încălzi  stogul,  totuşi  nu-i  va  fi  nimic,  pentru-  va  da  o  doză  cât  de  mare  de  chinină  (2  2.  Economia  porcilor,  oilor  şi  caprelor.

                                                                                                    3.  Sămânţa  plantelor  agricole  şi  sămă-
        cât  cele  de  acum,  dar  aşa  grăunţe  nici n’am
                                                    cunoştea  păcatul  de  a  vinde  pâne,  ori  de  a   natul  lor.   ~
        văzut.  Am  auzit  dela  tatăl  meu  că  pe  vre­
                                                    cumpăra,  ear  despre  bani  nu  se  ştia  nimic,
        mea  lui  pânea  era  mai  bună  decât  pe  vre­                                            4.  îngrijirea  plantelor  agricole în cursul
                                                    pâne  aveau  toţi  din  belşug.            vegetaţiunii  şi  recolta  cerealelor.
        mea  mea,  şi  mai  mare  şi  mai  spornică.
                                                         —  Unde  ai  sămenat  asemenea  pâne,
             împăratul  trimise  după  tată! bătrânului.                                            5.  Zootechnia  generală  (Creşterea,  nu-
                                                    moşicule,  şi  unde  era  ogorul  tău ?
        Găsiră  pe  bunic  şi-l  aduseră  înaintea  împă­                                      trirea  şi  îngrijirea  animalelor  domestice).
                                                         —  Ogorul  meu  era  pământul lui  Dum­
        ratului.  Fără  greutate,  fără  cârje,  întră  un
                                                    nezeu.  Unde* eram,  acolo  era  ogorul  meu,   6.  Agrologia  (Cunoaşterea  pământurilor
        bătrân,  cu  ochit  limpezi  şi  cu  vorbă  deslu­
                                                    căci  slobod  era  pământul,  nu  se  ştia  de pro­  agricole).
        şită.  împăratul  arătă  bunicului  grăuntele;  a-
                                                    prietatea  cuiva.  Proprietate  se  chema  numai
        ceşta  îl  întoarce  pe  toate  feţele.                                                     7. Agricultura generală [Lucrarea  pămân­
                                                    munca  omului.
             —>  Mult  e,  zise  dînsul,  de  când  n’am                                       tului.  Plugul,  Grapa,  Tăvălugul  şi  alte  instru­
                                                         —  încă  la  două  întrebări  să-mi  mai
        mai  văzut  un  grăunte  atât  de  străvechiu.                                         mente  de  mărunţit  pământul].
                                                    răspunzi,  zise  împăratul.  Mai  întâiu  cum  se
        Muşcă  o  bucată  şi  zise:  Asta  e.                                                       8.  Ingrăşămintele  [sau  gunoirea  pă­
                                                   putea  ca  înainte  vreme  să  crească  asemenea
             —  Spune-mi,  moşicule,  când  şi  unde                                           mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor],
                                                    grăunţe  şi  acum  nu?  Al  doilea:
        creşteau  asemenea  grăunţe?  Poate  că  tu  în­
                                                         Cum  se  face,  că  nepotul  tău  umblă  în   9.  Prăsirea  paserilor  de  casă  [galiţe,
        suţi  ai  sâmănat  vr’odată  în  ogorul  tău,  ori ai
                                                    două  cârji,  cu  una  feciorul  tău,  ear  tu  însuţi   hoare].  Găinile,  curcile, găinuşele  [bibilicele],
        cumpărat?
                                                   păşeşti  slobod  şi  uşor?  Ochii  îţi sunt  limpezi,   gâştele,  raţele,  porumbii  [porumbeii].
             Bătrânul  răspunse:
                                                   ai  dinţi  sănătoşi  şi  vorba  ta  sună  desluşit.   Preţul  unei  broşuri  este  30  fileri  (pen­
             —   Pretutindenea,  pe  vremea  mea, creş­
                                                   De  ce?  Spune-mi,  moşule,  de  ce  e  aşa ?  tru  România  50  bani).
        tea  asemenea  pâne,  numai  cu  dânsa  ne
                                                        —   De  ce  e  aşa?  Pentru-că  oamenii  nu
        hrăneam.                                                                                    Se  pot  comanda  la administraţia  «Bunul
                                                   mai  trăesc  din  munca  lor  şi  se  uită  cu  jind
             —   Aşi  vrea  să  ştiu,  moşule,  dacă  tu                                       Econom»,  la  librăria  W.  Krafft  în  Sibiiu
                                                   la  vecini.  înainte  vreme  nu  se trăia  aşa,  şi
        însuţi  ai  sâmănat  asemenea  grăunţe,  ori  le-ai                                    la administraţia  «Tribuna  Poporului»  în  Arad
                                                   se  trăia  cu frica  lui  D-zeu.  Fiindcă  fiecare  a-
       cumpărat ?                                                                              si  la  librăria  Archidiecesanâ  în  Sibiiu.
                                                   vea  al  seu,  nu  jinduia  la  bunul  altuia.  >
             Bătrânul  zimbl.                                                                       Revânzătorilor  se  dă  rabat  potrivit.
                                                                        »        Tj.  ToUtoi.
             —   Pe  vremea  mea,  zise  el,  nimeni  nu
   1   2   3   4   5   6   7   8