Page 4 - Bunul_Econom_1902_35
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 35
rea, care constă în grăunţe şi diferite seminţe chiar şi de
burueni aflate de ele pe platformă (grămada de gunoiu),
prin curte, prin grădini, apoi muguri şi frunze fragede, di
ferite insecte şi vermişori, rămăşiţe ce se, aruncă dela masa
noastră etc., etc. In tot caşul va trebui să contribuim şi
noi la hrănirea lor, cu deosebire prin ceva grăunţe ce le
Nutrirea şi îngrijirea puilor dăm cel puţin dimineaţa şi seara.
tineri. Altfel stă cu nutrirea găinilor în cursul iernei şi acolo
unde sunt ţinute într’un Joc strimt, unde nu le este posi
].' (Reproducerea interzisă). bil a-şi găsi ceea-ce pot afla când sunt în loc larg şi în
(Urmare.) • ’ tins. Găinilor ţinute în curţi strimte, precum şi earna când
stau câte-odată cu zilele închise într’un coteţ strimt, le lip
Când se ivesc boale molipsitoare între paserile noastre
seşte în cele mai multe caşuri nisipul şi varul trebuincios
sau prin împrejurimi, punem în apa de beut pe fiecare
mistuirii, verdeaţa necesară pentru întreţinerea sănătăţii
litru de apă câte 10 grame calaican (sulfat de fer) sau
lor, precum şi nutremăntul de natură animală, care nu
acid carbolic, acid salicilic, tanin (din farmacie) etc.
poate lipsi pentru formarea ouălor. De aceea earna şi pen
Mulţi crescători de paseri lasă toată grija puilor în
tru găini, care le ţinem în curţi mici sau în coteţe, va
seama clo.ştelor. Ele1 conduc puii pe unde vreau, ele trebue
trebui să îngrijim ca ele să aibă într’un colţ sau mai bine
să se îngrijească de adăpostul ' lor atât ziua cât şi peste
într’o cutie totdeauna Ia îndemână: nisip, coji de ouă şi
noapte, să-i apere contra animalelor răpitoare, ba de multe-
moluz pisat, oase şi sgârciuri mărunţite, cenuşe etc.. Cojile
ori trebue să se îngrijascâ şi de hrana lor. Nu este deci
de opă le dăm mai bine foarte fin pisate amestecate în
mirare, că în astfel de caşuri, pier o mulţime de pui, mai
mâncarea lor, altcum prin bucăţi mari se ademenesc foarte
ales când sunt încă mărunţi. Urmează deci a-i avea în
uşor a mânca ouăle şi contra cărui obiceîu nu mai este
deaproape vedere Vom îngriji cu deosebire de un aşter
leac. Nutremăntul verde grăbeşte mistuirea şi are mare
nut moale şi călduros, unde se aşează cloşca cu puii ei
înrîurire asupra calităţii (bunătatea) cât şi a cantităţii (nu
peste noapte şi care va fi totdeauna la adăpostul ploilor
mărului) ouălor, el face ca găinile se rămână sănătoase şi
şi al frigului precum şi contra animalelor răpitoare. Peste
le stîrneşte a oua primăvara de timpuriu. Acest nutre-
zi vom da ocasiune ca ei să poată eşi prin verdeaţă şi
mănt verde îl putem înlocui earna cu tot felul de rămă
să se poată adăposti la umbră când arşiţa soarelui de
şiţe dela verdeţurile întrebuinţate în bucătărie, napi (sfecle),
vine mare.
foi de varză (curechiu) acru, pleavă opărită şi altele ase
Pentru conducerea puilor ne putem folosi cu mult
menea.
Succes şi de claponi. Pentru aceasta însă trebue să-i dre
Ori-ce mâncare dăm găinilor, ea trebue să fie sănă
săm (învăţăm),, ceea-ce costă ceva răbdare. Alegem un
toasă şi în bună stare, adecă: să nu fie stricată prin ume-
clapon tinăr, bine desvoltat şi de fire mai blândă. II în
zalâ, aer stricat, mucezală, putrezire, să nu fie deja acră,
chidem într’o cutie sau colivie îngustă şi întunecoasă aşe-
totdeauna liberă de praf şi seminţe otrăvitoare, cum le
zându-o într’un loc liniştit. Bine înţeles îi vom da regulat
găsim adese-ori, d. e. în codine de grâne ca: mălură (tă
mâncare şi apă de trei-ori pe zi. A patra zi cu ocasiunea
ciune), pintenul săcârii, neghină, etc.
mâncării îi dăm alăturea şi unu sau doi pui mici. Dacă
Găina este dela natură granivoră (mâncătoare de
nu-i primeşte cu el la mâncare şi-i ciupeşte, îl lăsăm earăşi
singur. Repetăm experimentul în fiecare zi următoare, grăunţe); De aceea grăunţele şi seminţele sunt nutremen-
tul lor cel mai natural. Ea mănâncă* ori-ce, cu ce s’a de
până-ce claponului urîndu-i-se singurătatea, va primi puii,
împărţind cu ei mâncarea, In acest cas imediat îi dăm dat mai ales din tinereţe, fără a fi alegătoare. Ele se vor
da totdeauna în stare uscată şi nici-odată nu le vom muia
drumul în liber şi pe fiecare zi îi mai dăm câte doi pui
până la numărul de 20 până chiar şi 30. Claponul îi va în apă înainte de a le da pentru mâncare. Bine înţeles,
că la X) nutrire numai cu grăunţe nu poate lipsi verdeaţa,
îngriji şi adăposti chiar ca o cloşcă şi nu-i părăseşte, ei
puii îl părăsesc, când cocoşeii încep a umbla după găini, apa curată şi năsipul, toate în măsură îndestulitpare.
ear puicele încep a oua. întrebuinţând acest metod vom Găinile vor căpăta regulat earna de două-ori, ear vara
avea puii mai bine şi mai lung timp îngrijiţi şi cloştele de trei-ori pe zi de mâncare Deşi, mai ales pentru găi
pot începe mai de grabă cu ouatul. nile ouătoare, o nutrire numai cu nutremănt uscat (gră
unţe) este mai priincioasă, totuşi trebue să o mai schim
băm şi cu nutreţ moale, altcum nutrirea lor ne-ar veni
prea scump. Ca nutreţ moale putem enumera: tărîţe de
ori-ce fel, făină sau păsat de cucuruz (porumb), pâne, mă
Nutrirea şi îngrijirea găinilor.
măligă şi una din acestea amestecate cu cartofi (crumpene,
picioici) ferţi şi rămăşiţe dela verdeţurile din bucătărie, la
La nutrirea găinilor va trebui să avem în vedere con- cari se adaugă apa necesară şi ceva sare. Earna se va da
diţiunile în care ţinem, precum şi anotimpul. Acolo unde această mâncare ceva căldicică. Dimineaţa se va da nu
găinile trăesc pe lângă o gospodărie (economie) mai mare, mai mâncare moale, ear seara numai grăunţe. Vara la
întreţinerea lor este mai lesnicioasă. Aci afară de timpul ameazi şi una şi alta.
de earnă în cea mai mare parte îşi caută singure mânca (Va urma).
