Page 3 - Bunul_Econom_1902_40
P. 3
Nr. 40 BUNUL ECONOM Pag 3.
Populsţiunea musulmană, revoltată de U itucul.
crimele şi îndrăsneala Bulgarilor, a trimis pe Medicul casei. — DIe doctor, am fost ieri într’un loc
câţiva delegaţi la Valiul din Bitolia, să le nu mai1 ţin minte unde, deodată mi-s’a făcut
dea voe să măcelărească pe creştini, mai a- Roşaţd sau albeaţă la ochi. Contra nu ştiut cum şi şcum mă doare, dar nu ştiu
les pe Bulgan, cum ă« mătfelăi* *»» ge Armeni. 1 acestora se folosesc 3 dramuri chişoăre pi că unde/ „
Valiul le-a declarat, că o astfel de pro sate în piuliţă cu sămânţa lor, un dram ză- — Ascultă amice, îi răspunde doctorul.
cedură ar fi sfirşitul imperiului în 24 de cia- har de ghiaţă, earâşi pisat bine, cernute a- Ţriţnite pe cineva la farmacie, ca să-ţi cum
suri. Le-a recomandat să, aibă răbdare, căci mândouă şi amestecate la un loc, să se su pere nu ştiu ce, şi după-ce vei lua doctoria,
armata e destul de vitează, ca să pună la fle în ochi de 3-ori pe zi, in câtăţime cât ar te vei face bine, dar nu ştiu când.
respect nu numai cetele de bandiţi, ci chiar cuprinpe jumăţate pe unghia degetului mare
toate armatele Bulgariei. «Noi, cari am as dela mână.
tâmpărat pe Greci, cari am stins pe Armeni,
a Zis Valiul câtră delegaţii populaţiunii tur Reumatism de cap. Rădăcină de pă Biblioteca „Banul Econom".
ceşti, în curând să sperăm să punem Capăt pădie pisată bine, să se pue în smântână
obrăzniciei celei mai murdare naţiuni din foarte proaspătă, să se prăjască până când
Au eşit de sub tipar până acum
imperiul nostru» T— aş^ numesc Turcii pe va rămânea smântână prefăcută în unt.
Bulgari. broşurele:
Această alifie Întinsă pe frunză de brus
tur, să se aplice călduţă la cap sau la obraz, 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (Fâna-
ţele) prepararea fânului şi păşunile,
Îm păcarea croato-sSrbă. Se ştie că şi să se ţie 24 ore. Poate a se aplica de 2
2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
nu demult Croaţii şi Sârbii în mai multe şi 3-ori, până la vindecare.
3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
localităţi au fost învrăjbiţi. Acum se scrie,
natul lor.
că partidul naţional croat credincios tradi- Gălbenare. Hrean ras mărunt, să se
ţiunii sale şi pe lângă menţinerea dreptului 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
amestece cu miere de roiu curată, care pusă
public actual, respinge ori-ce agitaţie, vină vegetaţiunii aşi recolta cerealelor.
într’o sticlă, să se iee cu linguriţa ca dulce-
ea din ori-ce parte. 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
ţile câte de 3 sau 4-ori pe zi.
Deoare-ce cinstea naţiunii aşa cere, ca trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
Sau: în curs de 40 de zile să se în
stricăciunile causate să se despăgubească, 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
ghită câte l i măsline întregi cu simburi, di
partidul declară că pentru promovarea bunei agricole).
mineaţa pe nemâncate.
înţelegeri şi în interesul ţerii, în dieta Croa 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
ţiei şi Slavoniei, precum şi a Dalmaţiei, va tutui. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
vota pentru despăgubire. mente de mărunţit pământul].
Anecdote din vieaţa medicală.
Partidul este convins, că guvernul Ba 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pă
nului este în stare ca să facă linişte în ţară mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
şi să menţină ordinea. Apelează la toţi mem O văduvă. 9— 10. Prăsirea paserilor de casă [galiţe,
brii sei pentru menţinerea bunelor relaţiuni, O văduvă mai trecută, dar bine con hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
ca astfel să fie uitate neplăcutele impresii servată, consultă pe Dr. D...., holtei tomna- gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
causate de tulburările din Zagrab. tec şi el, dar duşman neîmpăcat al femeilor. Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
Ea-i spune ce sufere şi-l întreabă ce tru România 50 bani).
Acestea s’au hotărît în conferenţa par
să facă? Se pot comanda la administraţia >Bunul
tidului naţional croat, sub presidenţia con
telui Erdddy Sândor. La conferenţă a par — D-ta trebue să te măriţi din nou şi ţEconom», la librăria W. Krafft în Sibiiu
ticipat şi ministrul Cseh Ervin, care după cât de curând posibil. la administraţia «Tribuna Poporului* în Arad
şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
conferenţă a plecat îndată Ia Budapesta să —- Dacă e aşa, te iau pe d-ta.
Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
refereze guvernului. — Pardon, doctorul prescrie... reţeta,
dar nu o ia nici-odată.
*
Şi hai să tragă pe sfoară pe român. culege^jiganul s’a gândit cum să facă să n’o aibă, iacă simte, prin îmbulzeală, că i-se stre
Se duce la el şi tura-vura, cum face mai paţâ şi anul ăsta, ca ăl de trecuse. Se coară ceva în buzunar. Repede mâna şi ce
tl cum drege, spune, că el ar vrea să aibă duse eară la român şi îi zise: să vezi dumneata?.,., prinde ghiara unei ha-,
ce e d’asupra pământului, ear ce e dedesubt — Ia basculta, românico, ma păcălii ramibe de ţigan, taman li scotocea prin fun
să rămână partea românului. anul trecut. dul buzunarului* doar de o găsi ceva bani.
* Dar omul n’avea bani în buzunarul ăla, că
Românul văzândul-’l prost, fireşte, că — Apoi n’ai vrut tu? îl întreabă ro
îi ţinea intr’un chimiraş.
nu mai putu de bucurie, că câştiga o'gră- mânul.
Ii scoate mâna din buzunar, şi nefiind
madă, dar se mai- prefăcii, că nu vrea ca să — Ba da, n’am ce zice, dar anu ăsta
om buclucaş să 11 bată ori să se mai ducă
mai amăgească pe ţigan bine. nu mă mai păcălesc. Anul ăsta îţi opreşti
cu el să il dea pe mâna stăpânirei, începu
dumneata ce e d’asupra pământului, ear eu
Ţiganul o ţinea una, că el aşa vrea. a-’l mustra în aşa chip:
sa iau ce e în pământ.
Intr’un siîrşît făcură zapis, că se în- — Bine măi, nu ţi-e ruşine, om tinăr
voeşte ţiganul să ia verdeaţa ce creştea d’a Şi aşa râmase ţiganul şi anul ăsta cu să bagi mâna în buzunarele oamenilor să
supra pământului, ear românului să-’i râmâie cotoarele verzelor după cum rămăsese anul furi?
ce se afla In pământ. trecut cu frunzele ridichilor. Dar ţiganul de colo, ţanţoş, pare-că
Şi când le-a fost vremea să le culeagă nici nu era vinovat; se uită la el şi ÎI în
a luat ţiganul frunzele, de n'a putut face ni treabă răstit:
mic cu ele, ear românul a vândut ridichile şi Nu ţi-e ruşine. — Da ţia nu ţi-e ruşinea mă, sa n’ai
a luat o grămadă de bani pe ele, că erau nimic În buzunar, om în toată firea ?
multe şi frumoase.
Se duce un om la bâlciu şi plimbându- D um itru Stăncesscu.
A văsuţ ţiganul, că a p&ţit-o. se prin el să vă vadă cum şi ce fel merg
La anul au pus varză. înainte de a o lucrurile, ori de găseşte ce îi era vrerea sfi
l
