Page 6 - Bunul_Econom_1902_40
P. 6

Pag.  6                                          B U N U L  ECONOM                                                   Nr.  40

          cu  cât  Boi  vulcani  din  insulele  apropiate  Li*   de  oraş  precum  şi  cei  străini,  cari  locuesc
          pari  au  început  deja  să _arunce  lavă,  produ­  în  Orăştie, <a, şe  prezenta.,1a  timpul  mai  sus   CALENDARUL  ECONOMIA
          când  mari  detunături.  La  Modica,  lâqgă  Ca-   amintit,  prevăzuţi  cu  cărţile Yde  legitimare
                                                                                                      Ce  sd facem   în  Octomvrie?
          tania,  s’a  revârsşt  torentul,,  care  străbate  o-   şi  alte  cărţi,  prelângă  greumântul  de  pe­
          raşul.  Apele  au r ajuns  până  în  priipele  etagii   deapsă,   Orăşţie,  la  25  Septemvrie.  1902.
                                                                                                      In  luna  aceasta  continuăm  şi  terminări»
          ale  caselor,  distrugând  toate ,ghiţctele;. Nu se  Mihdlyi  m,  p.,  căpitan  de  poliţie.  .
                                                                                                 sămănatul  cerealelor  de  toamnă.  Cu  ocasiu-
          cunoaşte  numărul  vieţi nţelor.  Pagubele  sunt
                                                                                                 nea  culesului  cucuruzului  alegem  stuleţii  cu
          imense.  Au  fost  trimişi  în, grabă  soldaţi  la                                     boabele  cele  mai  frumoase  şi  !i păstrăm pen­
                                                           Nuntă  în  flăcări.  Intr’o  comună  de
          faţa  locului  pentru  a  da  ajutoare.   .                                            tru  sămânţă.  Recoltăm  cartoflii  şi  napii  şi
                                                      lângă  Moscva  să  serba  o  nuntă  ţărănească
               »■■■■■         *       fţ»  ,■  , t
                                                      Intr’o  şură  mare,  în  care  se  afla  şi  mult  fân.   celelalte  rădăcinoase,  pe  cari  înainte  de  a-i
               Năzdrăvăniile  censurei  turceşti  au  în­  Cam  400  de  persoane  erau  de faţă.  Deodată   aşeza  pentru  iernat  le  lăsăm  să  se  sbicească
          trecut  pe  acele  ale  \censurei  ruseşti.  Cuvin­  şura  a  luat  foc  dela  o  ţigaretă  aprinsă.  Fo­  bine.  Arăm  cât  se  poate-  de  adânc  pentru
          tele  «anarchist»  şi  «socialist*  nu  pot,  sub   cul  s’a  răspândit  cu  iuţeală  teribilă.  S’a  năs­  sămănăturile  de  primăvară  şi  cărării  gunoiu.
          nici  un  cuvânt  să  figureze  în  vre-un ziar  tur­  cut  printre  nuntaşi  o  panică  îngrozitoare.   la  câmp,  când  avem  vreme.
          cesc.  Ele  sunt  înlocuite  prin  numirea  de   Toţi s au  îmbulzit  deodată  spre  Uşi.  Peste  100   Săpăm  gropi  cât  se‘poate de  largi pen­
          «utopist».  Cuvintele  «ciuma»  şi  «colera»  de   de  nuntaşi  au  tămas  morţi.  Unii  din  ei  au   tru  pomii  de  a  fi  plantaţi.  Culege  poamele
          asemenea  sunt  proscrise.  Când  e  vorba  des­  ars  în  foc,  alţii  au  fost  striviţi  total,  pe  când   iernatice.  Samănă simburii adunaţi  din poame-
          pre  ele,  întotdeauna  se  zice  «boale  necu­  voiau  să  scape  din  şura  arzândă.   Mulţi  inşi   Curăţă  pomii  de  scoarţa  uscată  şi  unge trun­
          noscute».  In  sfirşit  este  o  dogmă  admisă  în   au  fost  grav  răniţi.  Mireasa  şi  mama  el  încă   chiurile  cu  un  amestec  de  lapte  de  var  cu
          Turcia,  după  care  un Suveran  nu  poate muri   s’au  prefăcut  în  scrum.  Ginerele însă,  ca  prin   sânge  şi  lut  cleios.
          decât  de  moarte  naturală.  Moartea  regelui   minune, -a  scăpat  teafăr.                Amînă  recolta  viilor  cât  numai  se  va
          Humbert  a  fost  înregistrată  astfel  de  toate
                                                                         *                       putea,  şi  culege  strugurii  putrezi  şi  necopţi
          ziarele  turctşti:  «Regele  Italiei  a  căzut  deo­                                   deosebit  de  cei  bine  copţi  şi  sănătoşi.  Nu
                                                          Defrauduare.  Dela  .Reuniunea  Crucea
          dată  mort  pe  când  salută  mulţimea».  Când                                         face  culesul  pe  timp  ploios  şi  dimineaţa  pe
                                                      roşie  a  copiilor  găsiţi*  din  Budapesta,,  s'au
          tatăl  actualului  Şah  al  Persiei  a  fost  asasi­                                   frig  şi  înainte  de  a  şe  fi  uscat  rouă.
                                                      defraudat  în  zilele  acestea  15000  coroane.
          nat,  ziarele  turceşti  au  anunţat  tragicul  eve­
                                                      Defraudantul  e  Bart.  S al go,   funcţionar  la   Scuteşte  albinele  de  umezală  şi  frig.
          niment  în  următorul  mod  caraghios:  «Şahul
                                                     această  reuniune.  Dînsul  a  defraudat  această
          s’a  simţit,  în  orele  de  după  ameazi,  puţin ir*-
                                                     sumă,  adunată  pe seama  copiilor  găsiţi  şi  or­
          disptis  şi  corpul  seu   fost  trimis  la  Tehe­
                                                      fani  prin  contribuirile  oamenilor  miloşi,  ca
          ran»,  Nu  se  poate  mai  graţios!                                                      Cursul  pieţii  din  Budapesta
                                                     să-’şi satisfacă pasiunile costisitoare:  De a juca
                              *                      cărţi,  de  a  lua  parte  la  cursele  de  cai,  etc.
                                                                                                            — în  30  Sept.  1902  n.  —
               Medic  deştept.  Un  medic  din  Londra,   După-ce  a  luat  în  mod  mişelesc  banii,  a  fu­
          perzând  zilele  trecute  cânele  seu  şi  despe­  git  în  Viena,  unde  a  luat  parte  la  cursele          per  50  klgr.
          rând  de  a-1  regăsi,  puse  în  ziarele  de  dimi­  de  cai  de  acolo.  S’a  constatat,  că  dînsul  mai   Grâu  .  .  .  .  . .  cor. 7-20 până  la  7.45
                                                                                                 Săcară   . . . .   »  635    >   > 6 5 0
          neaţă  un  anunţ  astfel! conceput :  «Perdut,  în   defraudâse  în  3  Sept.  n.  încă  6000  coroane
                                                                                                 Orz     . . .  .   > 5.25       *   540
          Maytair  Straet,  un  câne  aib,  etc.  etc.  Poartă   dela  reuniunea  amintită,  dar’ atunci i-a succes   Meiu  .  . . . .  > 550  ’’ >  »  5 8 0
          urmele  inoculării  fecente  a  baccilului  hole­  să  scape  nedescoperit.  Poliţia  îl  curentează.  Ovăs  .  .  .  .  . • , - -  »  555  »  »  6 —
          rei»,  etc.  La  ameazi  cânele  se  reîntoarse  la                                    Cucuruz   .  .  , *  »  595  »   *  6-05
          domiciliu!  stăpânului  seu.                                                           Răpiţi  .  .  i  . .   > 10 —  > .  > '' 10-55
                                                           Telegrafia  fără  sîrmă  pe  bastimentele   Untură  . . .   . *  » 76 —  *  » 7650
                              *
                         .      .
                                                     italiene.  Ministrul  de  marină  al  Italiei  a  or­  Slănină  .  .  .  . .   » 65*—  >  1 66 —
               „Casa  naţională"  din  Arad.  Duminecă   donat  ca  în  cursul  anului  viitor,  pe  toate   Prune  uscate ,  .  io-—  >  ■ ■  >.  • 18-25
          (12  Oct.  n.)  se  va  face  sfinţirea  şi  inaugu­  bastimentele  de  răsboiu  să  se  instaleze  apa-   Lictar  .  .  .  .  . »  . > 14’—  .  »  16-50
          rarea C as ei  n a ţ i o n a l e   din  Arad.  După   rate  de telegrafie  fără sîrmă, sistemul  Marconi.
          ceremonialul  inaugurării  va  urma  petrecere                 ■*       _               Târgurile din Ongaria,  Transilvania şi Bănat.
          poporală.                                       Sultanul  şi flotila română.  Din  Constan-        Dela  15—21  Oct.  n.
                              *                      tinopol  să  telegrafează,  că  Sultanul  a  ordo­
                                                     nat  autorităţilor porturilor turceşti  dela Marea
               0  nonă  sectă  religioasă  în  Rusia.  In
                                                     Neagră  să  primească  cu  cea  mai  mare  cor­  15.  Aletea.  Dicio-St.-Mârtin.  Ferihaz.
          provincia  Zaryzin  din  Rusia  s’a  ivit  o  nouă
                                                     dialitate  flotila  română  în  excursiunea, ce  va   Paraid.  Petroşeni.
          sectă  religioasă,  mai  bine  zis  superstiţioasă,
                                                     face  pe  Ia  acele  porturi.
          care  se  răspândeşte  aşa  de  repede,  încât  gu­                                    16.  Aiud.  Arcid.  Borcuta.  Carţfaleu.
                                                                         *
          vernul  s’a  văzut-deja  necesitat  să  iee  posiţie                                     Halmagiu.  Iionda.  Mehadia.
                                                          Limba  mască  în  şcoalele  sârbeşti- Zia­
          contra  ei.  Aderenţii  sectei  se  numesc  euno-                                      17.  Lugoş.  Radna.  Tâşnad.
                                                     rul  «Nowoje  Wremja»  spune,  că  cu  începu­
          chişti  şi  Cred  că  nu  peşte  mult  va  fi  sfirşitul
                                                     tul  noului  an  şcolar  in  toate  şcoalele  din   18.  Aradul-nou.  Cic.
          lumii,  Causa  apropierii  sfirşitului  e  calea  fe­
                                                     Sârbia  a  devenit  obligator  studiul  limbii ruse.  20.  Feketetău.  Nocrichiu.
          rată,  telegraful  şi  teleforjul.  Deosebi  în  tele­
                                                                                                 21.  Bonţida.
          fon  sunt  mulţime  de  «spirite  rele»,  zic  pro­
         pagatorii  sectei,  cari  vor  umplea  pământul  şi                                        Călindarul  Vechia  şi  noa  a  septâm&nei.
          vor  stîrpi  omenimea.  Mai  cred  aceşti  rătă­        -sm  a v i s  i#=-
                                                                                          %
          ciţi,  că  profetul  Enoch  s’a coborît pe pământ,
                                                          Dom nii  abonaţi  ai  foii  noastre,  care   Dum.  17 d. Rusalii,  ev.  Luca,  c .6,  g.  8,  v.  6.
          dar  deocamdată; stă  ascuns  şi  se  va  arăta
                                                     nu  au  ac/Utat  încă  abonam entul pe  a  doua
          oamenilor  numai  când  va  vedea  că  se  apro­                                       Dum , 29  Păr.  Chiriac       12  Maximii.
                                                     jumătate  a  anului  curent,  sunt  rugaţi  a  ne   Luni  30  Muc.  Grigorie  13  Coloman
         pie  şfîrşitul  lumii.  .                                                               Marţi  1  Ap.  Ânania         14  Călit
                              *                      trim ite m ica sum ă de 2  coroane p rin  chequul
                                                     alăturai  la un  num ăr  trecut.  Pentru  eoepe-   Mere.  2  Muc.  Ciprian  15  Tetesia
               Publicare.  Controla  armatei  comune                                            Joi     3  Sf.  Dionisie       16  Gallus
                                                     diarea  banilor este  de  ajun»  a  scriedesluşit
         .se  va  ţinea  la  13  Octomvrie  a. c.  dimineaţa                                    Vineri  4  Păr.  Ieroteu       17  Hedvig
                                                     p e  cheque  num ai  num ele  trim iţetorului  fi   Sâmb.  5  Muc.  Haritina   *  18  Luca  ev.
         .la  8  ore  în  căsarma  militară,  drept  aceea
                                                     sum a  trim isă,  predăndu~’l  dim preună  cu
         sunţ provocaţi  toţi reserviştii permanent con-                                          Prim-colaborator:  Const.  P.Barcianu.
                                                     banii  oficiului postai.     :C  -
         şcfdiaţi  şi  roseryişţif  de  întregire, aparţinători                                    Redactor-responsabil:  Aurei  P.  Barciante
   1   2   3   4   5   6   7   8