Page 4 - Bunul_Econom_1902_40

Pag- 4. B U N U L E C O N O M Nr. 40

Paserile de casă. IV. GÂSCĂ

(Ct&liţele, hoarele).

. Foloasele bă avem dela gâşte sunt carnea cea grasă
şi gustoasă a lor, ficatul lor apreţiat ca o delicatesă şi
penele, cari se întrebuinţează parte pentru scris, parte
IU. g â in u sa
pentru umplerea perinilor şi plapomelor. Faţă de aceste
(Bibilioa, piohiri). foloase avem însă şi împrejurarea, că ne pot causa mari
stricăciuni pe câmp, în sămănături, mâncând tinerele plante
şi călcând multe din ele eh labele lor late.
(Reproducerea interzisă). Pentru a putea ţinea gâşte pentru prâsilă, este o ce­
rinţă să fie apă curgătoare sau stătătoare la disposiţie.
Găinuşa este de origine din Africa, unde şi acuma
In acestea încă ne pot face mari pagube, prinzând şi mân­
trăeşte încă sălbateca în cete mari. Vechii Romani şi Elini
când toţi peştii tineri, precum şi ouăle de peşte. Gâscă
(Greci) apreţiau carnea lor foarte mult, care sămănă la
preferă apele curgătoare celor stătătoare.
gust cu aceea a potârnichei, mai ales al găinuşelor tinere.
Coloarea lor este de regulă cenuşie cu pete albe pe Rassele gâştelor.
fiecare pană. Sunt însă şi d e coloare mai deschisă, chiar
Gâscă domestică îşi are originea dela gâscă cenuşie
şi albe de tot. Ele sunt foârte lărmuitoare, gâlcevitoare şi
sălbatecă a Europei-de-Nord. Deoare-ce gâscă noastră se
invidioase pe celelalte paseri, aşa că în curtea de paseri
simte mai bine prin localităţi apătoase, pe acolo se şi des-
ele sunt stăpânii şi chiar şi cocoşii cei mai puternici ştiu
voaltă mai bine şi aşa s’au format şi o mulţime de rasse,
• de frica lor. Cocoşul de găinuşe se deosebeşte foarte puţin
care se întrec între sine prin greutatea corpului lor.
de găina de găinuşe. El este ceva mai mare, ear bărbiile
îi sunt mai roşii, pe când la găini sunt mai cenuşii. Pen­ Astfel amintim:
tru 10 găini e deajuns un cocoş.
Ras sa de Embden (sau şi Emden, un oraş), a cărei
P răsirea şi nutrirea găinuşelor este aceeaşi a găini­
patrie este Frieslanda de Ost, provincie în Germania de
lor. Mai notăm aci, că vânează şi mănâncă foarte bucuros Nord. Această rassă se mai numeşte şi Brema. Penele sunt
şi tot felul de gândaci, vermi şi alte animale mărunte, curat albe. Ouă în termin mediu 20— 25 ouă câte una,
chiar şi broaşte şi şerpi mai mici.
socotind şi ouăle ei de toamnă nefructificate, şi 70-—80
Găinuşa ouă pe an 100— 120 ouă, care sunt mai mici la an. Puii când ies din bu sunt riegri-cenuşii, cari după
ca ale găinilor şi cu o coaje mai tare, însă de un gust, prima năpârlire devin albi de tot. Gâştele de rassa aceasta
care întrece în bunătate toate ale celorlalte paseri de le putem folosi şi 10— 12 ani pentru prăsilă.
casă ale noastre. Ea începe a cloci abia pe la sfîrşitul Rassa de Pofnm erania (Pommern, în Germania) este
verii; de aceea arare-ori lăsăm să scoată ele pui, ci lăsăm albă sau cenuşie. Piepturile acestor gâşte sunt foarte des-
ouăle să fie clocite de găini şi anume cât se poate de voltate şi afumate sunt foarte căutate şi plătite scump.
timpuriu primăvara, ca puii de găinuşe să se poată des-
Rassa de Toulousa (oraş în Sudul Franciei) sau P ire-
volta bine până în toamnă. Trebue, adecă, să ştim, că puii
neică este cenuşie închisă. Această rassă europeană cu­
tineri ai găinuşelor sunt foarte gingaşi contra răcelii şi
prinde gâştele cele mai grele, cari ajung până la 15 klgr.
umezelii. Deosebit de aceasta găinuşele caută pe cât se
poate un loc ascuns pentru a oua şi cloci, prin urmare şi Rassa chinezască sau de H ong-K ong, după-cum îi
supraveghierea lor este in cele mai multe caşuri imposi­ spune numele, este de origine din China. Ea întrece în
bilă. Apoi adese părăsesc şi ouăle de clocit. Ouăle de găi­ mărime toate rassele europene. Penele îi sunt cenuşii, pe
nuşe se clocesc în 26— 27 zile, pântece albe. La basa ciocului deasupra are o crescetură
cornoasă în formă de corn. Se împărechează şi cu rassele
B oalele găinuşelor sunt aceleaşi ca şi ale găinilor.
noastre, este însă cam gingaşe pentru clima noastră.
Vom adauga încă şi răcelile, la care sunt expuşi puii în
timp rece şi umed. Vom folosi pentru tămăduirea lor tot Dealungul Dunării, începând cu Ungaria, apoi prin
aceleaşi mijloace ca şi la curci. România până în Marea-Neagră, pe ambele maluri ale ei
mlăştinoase, găsim numeroase turme de gâşte foarte fru­
Găinuşele se împărechează şi cu găini. Puii lor sunt
moase şi desţul de mari, care merită a le da atenţiune,
nişte corcituri, care nu se mai prăsesc mai departe, adecă
mai ales, că sunt foarte rustice şi *se îngraşe uşor, dacă le
rămân sterpe.
dăm nutremântul şi îngrijirea potrivită. Coloarea penelor
lor este variată. Găsim între ele albe de tot până la ce­
nuşii închise; apoi şi cu pene creţe în aripi şi coadă. Le
amintim acestea numai ca curiositate, căci altcum nu au
nici o însuşire deosebită-
(Va urma). ,