Page 1 - Bunul_Econom_1902_45
P. 1

A n u l  I I I .                           O ră ş tiş ,  1 6   N o e m v rie   n .  1 9 0 2 .                    Vtr.  4 5














                   REVISTA  PENTRU  AGRICULTURA,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU


       ORGAN AL:  „Rengiinii  Economice  Gin  Orâştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricultură  din  “:tul  Sibiiului“.

                   A B O N A M E N T E :                         A P A  RE:                 I|             I N  S E R  Ţ I  U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  ,2  cor.  (1  fi.),                     j  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m  o  d  e  r
              Pentru  R o m â n i a   15  franci  pe  an.  In  flecar©  Duminecă.                 Abonamentele  şi: inserţiunile  şe plătesc  înainte. .

                                                  sintă  şi  în  present  o  valoare  de  multe    »Stracle (ţoalele),  ţolicele şi sacii de
           Mtarela abonament.                     zeci  de  milioane.  Ea  a fost  până  acum  lână  încă  au  fost  ceva  mai  slab  repre-
                                                                                             sentate  în  exposiţie.'
                                                  şi  susţinâtoarea  portului  naţional.
                                                        •Exposiţia  din  Sibiiu  ne  dă  ansă      »Pânză  curată  de  cânepă  şi de  in
         „BUNUL  ECONOM"                          să  ne  ocupăm  mai  pe  larg  şi  temeinic  abia  s’au  putut  observa.
                                                  de  situaţiunea actuală  a  industriei  noas­
       cea  mai  eftinâ  şi  Modală  unica  foaie                                                  »Şi  pentru-ce  oare  nu  se  vor  fi
                                                  tre  de  casă  şi  în  legătură  cu  ea  şi  de
                românească  in  felul  ei         situaţiunea  presentă a  portului naţional.  expus  aceste  articole  atât  de  impor­
                                                                                             tante  ale  industriei  noastre  de  casă?
                        costă:                          «Astfel  ni-se  impun  din  capul  lo­  Ori  doară  pentru că  nu  se  mai  produc
                                                  cului  următoarele  întrebări:  cate  e  si­
         pe  anul  întreg  .   .  . . . .  i   coroane,                                      de  ţărancele  noastre?
                                                  tuaţiunea  actuală  a  industriei  noastre
         pe  jumătate  an  .          . 2   „                                                      «Unele,  da,  nu  se  mai  produc  de­
                                                  de  casă?
         pe  un  pătrar  de  an  •  .   .  1   „                                              cât  ,în  foarte  mică  cantitate,  cum  s.  e.
                                                        » Cari sunt părţile bune şi durabile?  pânza  de  cânepă  şi  de  in,  în  parte  pă-
            A bonam entele  se  plătesc în a in te
       ş i  se  p o t  fa c e   cu  p r im a   ei  a   o ri­  » Cari  sunt  părţile  ei  slabe ?  nura  pentru  mânecare.
       cărei  lu n ii                                   ■»Unde  trebue  ajutat  şi  în  ce  fe l ?  «Pânza  curată  de  in  şi  de  cânepă,
                                                        • Industria  noastră  de  casă  se  pre-   odinioară  fala  ţerancei  noastre,  a  dis­
                                                   sintâ  admirabil  în  comitatul  Sibiiului.   părut  aproape  cu  totul  — cel  puţin  în
                                                   Şi  dacă  s’ar  putea  pune  la  cale  câte-o   exposiţie  nu  s’a  putut  observa;  ear’  Io-,
                  Resultatele practice             asemenea  exposiţie  în  fiecare  comitat  cui  ei  l’a  luat  pânza  de  bumbac  sau
                                                   cu  populaţiune  românească,  suntem con­  cel  puţin  amestecată  din  cânepă  şi
           ale  exposiţiei  industriale  din  Sibiiu.  vinşi,  că  pretutindenea  aptitudinile  fe­  bumbac.
                                                   meii  române  ar  eşi  la  iveală  tot  aşa     «Nu  voim  să  afirmăm,  că  cânepa
            Am  avut  ocasiunea  a  vorbi  des­    de  bine,  ca  şi  aici  în  comitatul  Sibiiului.  şi  inul  ar  fi  eşit  cu  totul  din  us.  Din
                                                   Peste  tot  locul  s’ar  dovedi,  că  partea  contră  recunoaştem,  că  ici - colea  fe­
       pre  marile  foloase ce  ne  pot  aduce  ex-
                                                   cea  mai  mare  a  articolelor  de  industrie  meile  noastre se îndeletnicfesc  şi  în pre­
       posiţiile  şi  cu  deosebire  nouă,  cari  sun­
                                                   textilă  se  confecţionează încă  şi  acum  la  sent  cu  cultura  şi  lucrarea  lor;  dar  pe
       tem  în  desvoltare.  Exposiţia  din  S biiu,
                                                   casă,  cu  o  dibăcie  neîntrecută.  Anume  zi  ce merge aceasta  cultură se  restrînge,
       ceea-ce  priveşte  industria  de  casă,  ne-a   se  confecţionează:  ii,  cămeşi  bărbăteşti,  şi  nu  e  departe  timpul,  când  pânză de
       dat  ocasiunea  a  constata  starea  faptică  mânecare, şurţe,  crătinţe, învelitoare,  pa-  cânepă  şi  de  in  nu  se  va  mai  găsi
       în  care  se  afla  ea,  ear’  pe  de  altă parte   chioale,  brăcii,  brâne,  călţuni,  obiele,  nici  de  leac prin  casele ţerancelor noas­
       ne-a  adus  înaintea  ochilor  şi  scăderile   cioareci, glugi,  culmi,  ştergare, leşnicuţe,  tre.  Cel  puţin  exposiţia  ne-a  sugerat
                                                  feţe  de  perini,  merindeţe,  covoarâ,  le-  aceasta  impresie.  Căci  în  expoziţie  ţă-
       de  care  este  bântuită.  Numai  cunos­
                                                  pedeauă,  feţe  de  masă,  desagi  şi  peste  seturile de  pânză au fost cel  puţin  80%
       când  acestea  putem  îndrepta  râul  şi   tot  pânză  şi  pănură,  etc.              din  bumbac, care este o materie  străină,
       este  foarte  folositor  publicului  interesat                                        procurată toarsă gata, adese-ori. şi ţesută,
                                                        • Din  toate  aceste  obiecte  exposi­
       a  afla  părerile  câtor  mai  mulţi,  pentru   ţia  noastră  din  Sibiiu  a  avut  colecţiuni,  şi  care  costă  pe  poporul  nostru  multe
       a  ne  putea  forma  şi  noi  o  judecată.   unele  cât  se  poate  de  bogate  şi  cea  milioane  în  fie-care  an.
       Astfel  sub  titlul  de  mai  sus  «Revista  mai  mare  parte  au  strălucit  prin  bo­     «De  altă  parte  s’a  putut  constata,
       Economică«  ne  aduce  un  articol  foarte   găţia  şi  frumseţa  alesăturilor,  cusături­  că  la  confecţionarea  ţesăturilor  de lână
                                                  lor  şi  colorilor  cum  şi  prin  trăinicia  lor.
       ihstructiv,  care  merită  a  fi  cunoscut  în                                        expuse,  s.  e.  covoare,  şurţe,  cătrinţe,
                                                        «Totuşi  o  lacună  mare  s’a  putut  traiste,  etc.  de  asemenea  se  întrebuin­
       cercurile  cele  mai  largi  şi  din  care ex­
                                                  observa  din  causa  lipsirei  unor  articole  ţează  materii  străine :  păr,  mătasă, fir, ş.
       tragem  următoarele:
                                                  de  cea  mai  mare  trebuinţă.             a.  toate  produse  străine,  cari nu numai
            •Resultatele  ce'le-am  obţinut  prin       «Nu  s’a  expus  s.  e.  decât  ca.de  sporesc  cheltuelie  poporului, dar  detrag
       exposiţie  sunt,  fără  îndoială,  de  mare  mărturie,  pănură  (postav)  de  cioareci,   foarte  mult  şi  din  originalitatea  colori­
       preţ.  Totuşi  ele  nu  sunt  îndestulitoare  de  care  se  ţese  în  fiecare  casă  ţără­  lor  şi  motivelor  noastre  naţionale,  nu
       şi  nu  ne  pot  mulţămi.                  nească.                                    mai  puţin  din  frumseţa  lor.
            ,»Să  ştie,  că  industria  noastră  de     •De  asemenea  nu  s’a  expus  păT     ’   «Articole  confecţionate  numai:  din,
       casă  sute  şi  mii  de  ani  ne-a  dat  sin­  nură  de  mânecare,  de  bobauă,  de  ţun-  materii  de  casă  mai  n’am  văzut  în .
       gură  îmbrăcămintea  şi  alte  multe  ar­  dre,  de  zechi,  etc.,  a  cărei  producţiune  expoziţie,  ca şi  când  expoşantelor,  le-ar
       ticole  necesare  în  economia  casei;  ea  este  şi  ea  aproape  generală  până  în  fi  fost  ruşine  sâ  ărete  şi  de  acestea.
       a  representat  în  trecut  şi  mai  repre-  timpul  de  faţă.                        Dacă  aceasta e causa, apoi  în  ea vedem
   1   2   3   4   5   6