Page 4 - Bunul_Econom_1902_45

P«g- 4. BUNUL ECONOM Nr. 45

Când voim a introduce vre-o varietate nouă de grâu
în cnlţu^0ffl9^ r^ (r ^ i 4 e rţşcpinafindat^, ^lego £e şce^f,
Cultura cerealelor. caţe fşoe .partaj.din specia Ţriticum ,jdurpm,.fiindică bqa-
r .'■* L • : t . 'i î r t .bele Jpr, fiind, ,mlaij tari, „ţ^ina .\oj, (este maj^spprnicâ ,şi pri-
ţpeştp (la (ţţcere^.pâijei mabmţţltă^apă <$ ogţş^t£, qeeîhce

Cerealele sau grânele să cultivă mai eu seamă pen­ eţste un punct însetpuat, pentru bruţşrl, ..
tru seminţele lor făinoase. JŞle servesc |n prima linie pen­
c ' ' j ‘ s i : " 'u;
tru nutremântul oamenilor, apoi. în stare crudă sau prepa­
Grâul reuşeşte în toate ţepile care au o temperatură
rate ca nutreţ animalelor npastre domestice şi în fine ele
mai călduroasă. .Ipfcr’o j:qUmă „aspră de .munte n u ,şe; mai
servesc ca material pentru fabricarea, şqrobelei, a spirtului
poate^ cultiva, fiindcă pi^rq, paşi . ales cel,, de,toamnă.Jp
şi a berei. Afară de seminţe câştigăm din cultura cereale­
cursul iernii. Cţiţna aie mare influenţă asupra .deşy oftării
lor paele atât de trebuincioase pe,n.tru aşternutul, şi nu-
atât a paiului scâţ „şi a spicului, şi ,a grăunţelor gfâulţţi.
trementul vitelor noastre, şi altele. .
Intr’o climă umedă să desyoaltă foarte mult, paiul, pe când
1 Dintre cerealele cultivate la noi enumerăm grâul
în locuri secetoase el rămâne „scurt şi spicul uşor., ;Şi nţai
(Triticum). *— Secara (Secale cereale). ■— Orzul (Hor-
mult influenţează clima aşupra pploarei şi formqi spicplui
deum).. — Ovăsul (Avena), -r- Cuquruzul (porumbul) (Lea
şi a grăunţelor. Acest tapt„|adjuce.,c)f.şlner riest^torni.qja, ya-
Mays). — Meiul (Panicum miliac.em),f. -j— Hrişcă (Polygo-
pietăţilor dqf grâu., Astfel o climă caldă, ş iv uscat^ favorj-
num fagopigrum)., / . î i' -
sează desvoltarea musţeţelor spjcului, (p e . când o varietate
cu musteţi le perd cu ,tiqipul; întţ’Oj.clţmă umedă şi rqce.

Grâul recere un pământ .mai argilos cu deosebire în
. ' s . . . . . r I ţerile mai călduroase, fiindcă şlţ conşeryă (păstrează). mai
(Reproducerea interzisă). bine umezala. In regiuni mai reci să poate „cultiva şi Jbo-
tr’un pământ mai năşipos, Argila curăţă şi prea udă,,. apoi
Dintre cerealele cultivate la noi, grâul ocupă locul
cel mai de căpetenie. Grăunţele lui servesc parte pentru năsipul şi turba (torţa) sunt excluse..qţiltiţtei grâului., ....•
faperea făinei sau şe fafirică din, el spirt şi scrobeală, ear\
P la n ta p r e m Ş rg eto v e a g r â n lu i.
restul se exportează în ţeri streine. Paele se folosesc ca
Grâul reuşeşte mai bine după ogor^şap .după plante•
nutreţ şi aşternut pentru vite, apoi pentru acoperitul ca­
selor etc. • < care lasă pământul pojra.tj.cle preqpm;;oşte gapiţa,
care a fost Sămănată j în,, ogor, .apoi dupâ.sjpazere,; tutun şi
Specii şi varietăţi.
tritoiu. După plante prâsiţpate (de sapă), ,p|ecum esţe cu­
Avem multe feluri de specii şi varietăţi (feluri şi so­ curuzul (porumbul), napi (sfecle), parţofi, etc. se poate cui*
iuri) de grâu, unele cu mustăţi, altele tunse; ele se cultivă tiva grâu de toamnă pumai condiţionat, deoare-ce ele pă­
ca cereale de toamnă sau de primăvară. Avem două specii răsesc târziu pământul şi astfeţ. mu, pe; lasă ţimp îndeajuns
de însemnătate pentru noi şi anume : a lucra pământul până la„. sămănat.... După plante păipaşe
, 1. G râ lil C O m uil (Triticum Vulgare) este oval nu vom cultiva nici-o.dată grâu, fiindqă qle lasă pâmântpl
(în formă de ou) şi rotunzit pe toate părţile. Dacă rupem prea buruenos şi uscat de recolta .premergătoare.
un bob, suprafaţa frânturii este totdeauna făinoasă.
P rep ararea teren ului (looului).
După coloarea bobului deosebim în această specie
următoarele varietăţi de grâu : Grâul deşi recere <un pământ bogatţn materii nutri-
toare, totuşi o îngrăşare nerpijlocjtji cu gunoi (bălegar)
a) Grâu cu bobul alb sau galben, între care să nu­
proaspăt nu sufere, fiindcă ş’ar desvolta prea mult paiul
mără şi gr.âul Sandomir (Sandomirea) şi
şi foile în comptul spicului şi poate uşor cădea (culca,
b) Grâul cu bobul roşu se cultivă cu deosebire în
vărsa). Dacă gunoim pământul, aceasta trebue să se facă
Francia, Elveţia, Germania şi Anglia.
cu 2— 3 ani înainte de a veni rîpdul grâului.
2. G râ u l D u r (Triticum durum). Varietăţile din
Lucrarea pământului pentru sămânat depinde dela
această specie să deosebesc de cele precedente prin aceea,
planta premergătoare grâului. In tot caşul el trebue bine
că suprafaţa frânturii boabelor nu este făinoasă, ci sti­
curăţat de burueni, uş/vom feri însă a-’l mărunţi prea
cloasă sau cornoasă. Spicele sunt de regulă cu mustăţi şi
tare. Cea din urmă arătură yqm face-o cu vre-o săptă­
boabele sunt totdeauna mai lungăreţe şi în muchi.'
mână nainte.de sămânat,,. ca. pământul să se mai aşeze,
Varietăţile acestei specii de grâu să împart în:
căci aceasta asigură mai bine grâul în. cursul iernei de a
a) Grâu cu bobiţi tare, lungureţ, în dungi şi de co­
fi smuls de ger, • , k t „ , , ■■ ■ . , >
loare galbenă deschisă. Să cultivă „cu deosebire în Orient:
. - * r » f - r; < . ~ - v'.Mi • f ? ■. v ; . f ' Dacă avem .destul timp, vom ara pământul cel puţin
. . . ,b),( Grâu cu, boabele roşcate, sticloase, câte odată pu­ de 2-ori., Prim.a-dată foarte superficial (în,faţă), ca seminr
ţin făinoase,şi se cultivă cu deosebire în România şi ţple dş, burueni..şă poatâ. încolţi, şi r^ări, cari apoi sO idisr
c) Grâu de Bănat, cu boabele mici, „ foarte tari şi trug prin a douîţ,.arăţjşră.... , / /
de o coloare gălbuie ca ceara, amestecat cu rpşu. sşm ce-,
■ti i. i > > -.'«.«(Va urma), '■■■/
nuşiu; forma lor stă între cele rotunde şi în muchii.,