Page 2 - Bunul_Econom_1903_03
P. 2
Bag., 2 ____________________________BUNUL. E.CQN.Q1&, - _________________________ . . Nt. 3
muntoase ale patriei noastre, a* fi înlo Deosebit de aceasta adăruit; o viţea
cuite cu timpul prin. cele roşii. rasă curată Pinzgau, memh$ilui I. Cloaje DIN LUME
din JBoiţaf dodf pi rdsă de wriesland, mem
Nu este îrîâfe destul a ne procura
brilor-; I ban şi facoi> Beu din Apoldul-' i ■' * '* S T f*
astfel f de vite, trebue să le dăna şi ou- rom.; găini rasa Ployrnonts Rocks la patru Dezminţire. Ştirea, că mai multe
trgjţul, • îngrijirea şi adăpostul la care membri; a împărţit membrilor ei. 33 mii vase de tesboiu austria ce vor pleca In
sunt obicinuite în patria lor, altcum o pădureţi (meri, peri, (pruni, gutui, cireşi şi apele Asiei mici, • ca se presioneze ;a-
păţim mai teu decât cu vitele noas caise) în 37 comune;. '.seminţe de trifoiu, lu- supra Turciei, se desminte. E vorba
cemă,- napi (sfedţ) de^fiutreţ cânepă ita
tre albe. . ; r, de manevrări.
liană în 34 comune; lo tovărăşii agricole şi
10 însoţiri săteşti de credit şisţem Raiffeisen,
Froieotele militare la dietă*
DELA REUNIUNILE NOASTRE din tot atâtea comune, au fost ocrotite de
Reuniune. De maşina de şim inat şi grapa în şedinţa din 21 Ian. n. a dietei, mi-
de finaţe a Reuniunii ş’au folosit în mod gra nistrul-preşedinte Coloman Szeli a fă
Adunarea generală
tuit patru comune. Ini fine-: a conlucrat dim cut propunerea, ca în şedinţa de Vineri
a
preună cu zelosuP protopretor dl P. Dragits, să se înceapă desbaterea proiectelor mi
„Beunixmii române de agricultură din ottul la lucrările pregătitoare pentru întemeierea
Sibiiului"— în Bun gard. şcoalei practice de agricultură din Silişte. litare. Barabas (independist) a cerut că
proiectele să se ia dela ordinea zilei.
A 14-a adunare generală a »Reuninnei Acest raport se ia cu plăcere la cu Rakovszky s’a alăturat la cele zise de
române de agricultură din comit. Sibiiului«, noştinţă. Gestiunea financiară pe anul 1901 Barabas. Majoritatea a decis ca desba
s’a ţinut în comuna mare Bungard (lângă fiind găsită în regulă, comitetului i-se dă ab
Sibiiu) la 28 Dec. n. a. tr. solutoriul. Se votează proiectul de ' budget pe terea să se înceapă Sâmbătă. Cele trei
1903, care provede 2410 cor., atât la veni partide oposiţionale au anunţat resis-
Din partea comitetului erau presenţi:
turi cât şi la cheltueli. In locul devenit va tenţa cea mai energică în contra pro
preşedintele reuniunii dl D. C o m ş a şi se
cant prin moartea dlui G eo r ge D o r d e a
cretarul ei dl V. T o r d ă ş | a n u, ear’ încă- iectelor.
se ac/amează membru în comitetul central dl
pătoarea sală a nouei scoale abia putea cu
Toma Ciora, proprietar în Bungard. Albanezii contra reformelor.
prinde membrii reuniunii, dimpreună cu tot
ce a avut Bungardul mai inteligent şi mai După toate acestea dl preşedinte ţine Albanezii ţin în continuu întruniri, în
bun, precum şi câţi-va oaspeţi din Sibiiu. o instructivă conferinţă despre „Cultura pă- cari protestează contra reformelor. Gu
mentului după comasare", care a fost foarte
După serviciul divin, dnul preşedinte vernul turcesc ar fi declarat Albanezi
bine venită, deoare-ce hotarul Bungardului
deschide adunarea printr’o scurtă vorbire,
încă s’a comasat de, jurând, .cţea-ce schimbă lor, că executarea reformelor e deo
dând cuvântul dlui secretar, care schiţează
activitatea comitetului în cursul anului 1901, cu totul modul de cultură (de. până acuma camdată provisorică şi după trei luni
conform raportului general, cate s’a distri şi mai a % efţt<i; o, vor fi luate în considerare şi dorinţele lor.
buit membrilor la timpul seu. chestiune capitală pentru Bungărdeni,, cari
prevăd piaţa Sibiiulyi. cjj acest, articol. Besooala !n Macedonia. Mi
Din cele expuse de d-sa resultă, că
comitetul Reuniunii s’a presentat în cursul La orele 4 d. a. conferinţa se termină nistrul de finanţe bulgar a declarat
anului 1901: în trei comune, ţinând întruniri şi ,eu ea înehee şi preşedintele Reuniunii într’un interviev, acordat unui redactor
agricole şi anume în comunele Loman, Se- adunarea generală a ei. Dl preot din locali dela »Figaro«, că neîndeplinirea grab
beşul-de-jos şi Ţichindeal; în Ilimbav, unde tate, ţine a mulţumi oaspeţilor veniţi şi în
nică a reformelor va aduce cu sine o
a arangeat o exposiţie de vite; apoi în Apol- special preşedintelui Reuniunii pentru inte
răscoală generală în Macedonia. După
dul-rom. la plantare de pomi;: în Săsciori la resul ce se poartă poporului nostru setos
cursul de altoit porni şi în S ă l i ş t e la pre de sfaturi bune-şi folositoare. trecerea lunei Februarie va fi deja im
parativele pentru întemeierea şcoalei practice posibilă împedecarea turburărilor.
de agricultură de acolo. In total în 7 comune.
F O 1 Ţ A Iar’ Intrând la judecată Iar ţiganu-aşa văzând
Omu ’ncepe, hai, deodată: Ş’aj ungând şi el la rând,
igariul cu puşca Zice: • De, şi eu, cucoane, văd c’aice m’aţi
• Eu, jupâne, ori cucoane, văd c’aice m’aţi [chemat
Un ţ'gan de mult odată [chemat • Socot nd că-’s vinovat;
Nu ştiu unde la vr’un sat • Socotind că-’s vinovat; • Dar’ vă spun adevărat
Fost-a dus la judecată »Dar’ vă spun adevărat: • Că eu puşca n’am furat
Pentru-o puşcă de furat. • Porcul eu nu l’am furat, • Ci cu ’ncetul, cu mâncare
* • Ci cu ’ncetul, cu mâncare
Iar’ colo la judecată, cum era cu grija ’n spate • L’am creScut eu singur mare; • Mi-ăm crescut-o singur mare,
Că l-or pune la ’nchisoare, că l-or rade, că • Căci cu lapte l’am hrănit • Căci Cu lapte-am tot hrănit-o
[l-or bate »Şi mi-am tot îmbucărit-o
• Şi l’am tbt îmbucârit
Şi când tocmai se gândea cum s’o ’ntoarcă, • De demult, de mititel, • De demult de mititică
[ce să facă. •Când era cât o surcică,
•De pe când era purcel,
Ce să spună să nu tacă, • Când nici nu şedea ’n ocol
• Când nici nu şedea ’n ocol,
Pricepând că de scăpare • Când era de-abia pistol.
• Ci dormea Cu mine ’n ţol.
Nici un chip acuma nu-’i, T h . S p e ra n ţă .
Iată tocmai din ’ntâmplare *
Vede că ’naintea lui Şi cu-aceste vorbe omul şi cu martori ce-a
Vine-un om ce-a fost chemat s [chemat G L U M E .
Ca să fie judecat De belea s’a descurcat:
Pentr’un porc ce-ar fi furat. Judecata l’a iertat. Femeea cu cât îi lipsesc mai mulţi dinţi,
cu - atât e mai colţoasă.
p r Primitorii ^Bunului Bconom“, cari nu doresc a-’l abona pe viitor, sunt
