Page 5 - Bunul_Econom_1903_03
P. 5
Nr. Ş _______ . BUNUL ECONOM P«g. 5
de două săptămâni formează un unghiu de
60 grade E»r’ cel de trei, săţJtărhâni unghiu
Medicul casei. P e n t r u E c o n o m i de 75 grade. Oul mai vechiu decât o lună
stă în apă în posiţie perpendiculară, ear’
Cum treime să mulgem racile?
B ăile calde de picioare sunt ne dacă e de tot vechiu (stătut), pluteşte pe
De regulă mulsul vacilor e privît ca o lu suprafaţa apei. In scopul examinării se pot
cesare în prima linie pentru întreţinerea cu
crare cu totul neînsemnată, care o poate face construi borcane de sticlă, pe păretele căruia
răţeniei, apoi ajută circulaţiunea sângelui şi
ori-şi-cine. Şi totuşi dela executarea mulsu să fie crestate diferitele declinaţiuni ale osiei
împedecă formarea bătăturilor (ochi de găină),
lui atârnă, în mare parte, cantitatea şi cali
îngroşarea pelei de pe talpă şi călcâiu, creş şi însemnătatea acelora.
tatea laptelui. Dacă ugerul nu se scurge bine
terea în carne a unghiilor şi o mulţime de
la muls, nu numai că dobândim mai puţin
boale ale pelei picioarelor. După bae tre
lapte, decât dă în realitate vaca, ci tocmai
bue să ştergem îndată bine picioarele, să
laptele cel mai gros şi mai bun rămâne în Pentru femei.
ne încălţăm cald şi să umblăm câte-va mi
uger şi causează pe viitor o micşorare a
nute prin casă. După umblet mult totdeauna
producţiunii laptelui. De aci resultă, că este
este recomandabilă o bae caldă la picioare. Cum cunoaştem etatea epurelui împuşoat ?
neapărat de lipsă, dacă voim să avem o
Nu'vom lua bae îndată după-ce am mân
cat, ci numai după câte-va ore; altcum uşor vacă bună de lapte, să scurgem ugerul la Dacă unghiile dela degete şi cu deo*
muls pe' deplin. Timpul cel mai potrivit sebire cele dela picioarele de dindărăt sunt
ne putem îmbolnăvi, fiind mistuirea stoma
cului întreruptă. pentru muls este, când vaca mănâncă sau încă de o coloare neagră şi vîrfurile lor
bea, căci atuncea este mai liniştită. Dacă ascuţite, atunci avem de a face cu un epure
vaca are năravuri, nu trebue lovită şi bătută, din acelaşi an. Dacă din contra, ele sunt
B ă i reci de picioare vor folosi
căci atuncea facem mai mult rău decât bine deja tocite la vîrf şi de o coloare sură,
numai oameni foarte puternici şi numai
şi va sta şi mai rău la muls. Vom căuta atuncea epurele este mai bătrân. Ochii încă
atunci când nu sunt înferbântaţi. Le vom
din contră ca prin mângăeri şi blândeţe să bine conservaţi ne rată că epurele este de
întrebuinţa numai câteva minute, apoi ster*
o liniştim. Când vaca este liniştită, se spală curând împuşcat. Dacă însă sunt scufundaţi
gem repede şi bine picioarele şi ne încăl
ţăm călduros. ugerul mai întâiu bine cu apă, nu rece de în cap, este semn că e mort de câteva zile.
tot, apoi se apucă o ţîţă în mâna dreaptă *
şi una în cea stângă şi apăsând lin şi tră
Supă ţigănească.
PENTRU MESERIAŞI gând ţîţele printre degete, se mulge într’un Se ia capul de epure dimpreună cu
vas curat. Până-ce cele două ţîţe mai dau
alte bucăţele alese după plac. Se pun în-
lapte, ele nu trebue schimbate, ci mulgem
Pentru spoitori. Toţi păreţii, care sunt tr’o oală să stea câte-va minute în vin alb;
mereu, până la cea din urmă picătură.
a se spol cu var, mai întâiu se vor şterge Vacile se mulg de două ori sau de apoi se mai adaogă încă pe-atâta apă şi se
cu o perie aspră sau cu o mătură, apoi se trei-ori pe zi. De însemnătate este a le lasă să fearbă cu puţin orez, sare, piper,
spală cu apă, lăsându-’i în urmă să se usuce, mulge totdeauna la aceeaşi oră din zi, alt ceapă tocată mărunţel şi coaja dela o jumă
înainte de a-’i spoi din nou. Astfel se şterge cum nu căpătăm regulat aceeaşi cantitate tate lămâie. După-ce va ferbe îndeajuns, se
praful şi spoeala se prinde mai bine, dobân serveşte la masă.
de lapte.
dind şi o coloare mai albă.
*
Pentru argăsitori. Un mijloc simplu D I V E R S E Ştiri eeonomree.
pentru înlăturarea perilor de pe piei, este
următorul: 3 părţi de sulfid de sodiu, 10
Curăţirea tuburilor (furtunilor) de cau Butaşi de răchită pentru împletitori.
părţi vâr ars şi 10 părţi scrobeală pulveri-
ciuc. Pentru a trece vinul dintr’un vas într al Reuniunile comunale, cărora li-s’a ţinut anul
sată bine, se amestecă cu apă până-ce se
tul, pivnicerii se folosesc de pompe, care acesta, respective în anii trecuţi, prelegeri
face un aluat. Acest preparat se aplică apoi
stau în legătură cu vasele respective prin asupra împletiturilor de nuele, pot căpăta
pe piei.
ţevi de cauciuc. Aceste tuburi trebue ţinute butaşi de rechită în mod gratuit. Doritorii
în cea mai perfectă curăţenie. In acest scop de astfel de butaşi se vor adresa prin pri
le muem timp de 1 — 2 ore în o soluţiune mă'iile locale dlui ministru de agricultură,
A dvocatul poporului. de apă căldicică şi carbonat 5% şi apoi care acoardă afară de butaşi si câte o sub-
»
i
le clătim în apă curată căldicică. Nu este venţie de câte 100 cor. pe jugărul de plan*
ertat a spăla tuburile nici când cu apă fer- taţiune. Ca răchita să se prindă şi să pros-
Animalele de reproducţiune masculine binte şi nici rece de tot, altcum îşi perd
(tauri, armăsari etc.) proprietarul lor le poate pereze,' este absolut necesar ca locul de plan
elasticitatea. tat să fie mai întâiu rigolat (desfundat) şi
întrebuinţa după voe pentru împărecherea * primul an trebue ţinut curat de burueni
la animalele sale. Pentru cele străine însă Cum cunoaştem : cari ouă sunt poaspete ?
frebue să ceară legitimaţie de permisiune Reuniunea saxonă pentru prăsirea de galiţe prin săpat (prăşit). *
dela comisia economică cercuală. (Art. de (hoară) a premiat următoarea procedură pentru Mine de sulfur în ţinutul NăsSudului.
lege XII. §. 31 din 1894). a cunoaşte dacă ouăle sunt proaspete, ori In munţii Bărgăului din cott. Bistriţa-Năsăud
nu? Dacă punem oul în apă, acela cu atât s’au descoperit în timpul din urmă mine
Acusa criminală se poate retrage de mai mult inclină spre a lua o posiţie perpen bogate de sulfur (pucioasă). In pădurea Pe-
cătră acusător până în momentul aducerii diculară, cu cât e mai vechiu. Fenomenul tricel dela poalele muntelui Peatra Piştii de
sentinţei. Această retragere se poate face acesta e a se atribui faptului, că în albuşul mult s’au aflat urme de sulfur. Doi ingineri
verbal sau în scris de cătră acusător jude oului, în urma evaporării materiilor licuide au găsit masse mari de sulfur pe o întindere
cătorului respectiv. El este însă dator a plăti spaţiul gol dela capătul mai lat devine tot de mai mulţi chilometri. După socoteala celor
toate spesele efeptuite până atuncea în fa mai mare. In urmarea acesteia oul ia în apă competenţi s’ar putea scoate de acolo 16,000
vorul erarului. (Art. de lege V. §. 116 din diferite posiţii, amăsurat vârstei sale şi osia vagoane de sulfur. Descoperirea aceasta
1878. — Hotărîrea Curiei nr. 7 în afaceri longitudinală formează diferite unghiuri faţă interesează mult pe comunele româneşti în
criminale). cu planul orizontal. Cel de 3—5 zile lor- vecinate, pe al căror teritoriu s’a descoperit
mează cu planul orizontal un unghiu de 20 preţiosul mineral.
grade, cel de 8 zile unghiu de 45 grade, cel
