Page 3 - Bunul_Econom_1903_03
P. 3
Bag-, • BUNUL. ECONOM- Nr. 3
muntoase ale patriei noastre, a> fi înlo Deosebit de aceasta a dăruit: o viţea
cuite cu timpul prin cele roşii. rasă curată Pinzgau, membrului I. Cloaje DIN LUME I
din -JBoiţaţ doiii pi rară de 'Prtestand, mem
Nu este îtfe& destul a ne procurai
brilor? It> an şi la cot» Bân din Apoldul-' . k ^ X’r
astfel de vite, ‘.trebue să le dăm şi nu rom.; găini rasa Ploymonts Rocks la patrii D esm in^re. Ştirea, că mai multe
treţul, îngrijirea şi adăpostul la care memftti; a împărţit, .membrilor ei: ..33 ■ m ii vase de r6sboiu austrjace vor pleca In
sunt obicinuite în patria lor, altcum o pădureţi {merit peri, Ipruni, gutui, cfreşi şi apele Asiei-mici,1 ca să şresioneze a-
păţim mai rfiu decât cu vitele noas caise) în 37 com une '?seminţe de trifqîu, lu- supra Turciei, se desmînte. E vorbă
cemâ, '; napi (sfecle) dei nutreţ şi cânepă ita
tre albe. de manevrări.
liană în 34 comune; 10 tovărăşii agricole şi
10 însoţiri săteşti de qrţdit şisţem Raiffeisen,
DELA REUNIUNILE NOASTRE din tot atâtea comune, au fost ocrotite de Preleoţele militare In dietă,
Reuniune. De maşina de ş(minat şi grapa în şedinţa din 21 Ian. n. a dietei, mi-
dt finaţe a Reuniunii jiau folosit în mod gra nistrul-preşedinte Coloman Szell a fă
Adunarea generala
tuit patru comune. In fine-: a conlucrat dim cut propunerea, ca în şedinţa de Vineri
a
preună cu zelosul protopretor dl P. Dragits,. să se înceapă desbaterea proiectelor mi
„Beuniunii române de agricultură din ottnl
la lucrările pregătitoare pentru întemeierea
Sibiiului“ — în Bun gard. litare. Barabas (independist) a cerut că
şcoalei practice de agricultură din Silişte.
proiectele să se ia dela ordinea zilei.
A 14-a adunare generală a »Reuniunei Acest raport se ia cu plăcere la cu Rakovszky s’a alăturat la cele zise de
române de agricultură din comit. Sibiiului», noştinţă. Gestiunea financiară pe anul 1901 Barabas. Majoritatea a decis ca desba
s’a ţinut în comuna mare Bungard (lângă fiind găsită în regulă, comitetului i-se dă ab
Sibiiu) la 28 Dec. n. a. tr. solutoriul. Se votează proiectul de budget pe terea să se înceapă Sâmbătă, Cele trei
Dîn partea comitetului erau presenţi: ipoj, care provede 2410 cor., atât la veni partide oposiţionale au anunţat resis-
preşedintele reuniunii dl D. C o m ş a şi se turi cât şi la cheltueli. In locul devenit va tenţa cea mai energică în contra pro
cant prin moartea dlui G eo r ge D o r d e a
cretarul ei dl V. T o r d ă ş j a n u , ear’ încă- iectelor. !
se aclamează membru In comitetul central dl
pătoarea sală a nouei scoale abia putea cu
prinde membrii reuniunii, dimpreună cu tot Toma Ciora. proprietar în Bungard. Albanezii oontra reformelor.
ce a avut Bungardul mai inteligent şi mai După toate acestea dl preşedinte ţine Albanezii ţin îq continuu întruniri, în
bun, precum şi câţi-va oaspeţi din Sibiiu. o instructivă conferinţa despre „Cultura pa cari protestează contra reformelor. Gu
nte ntului după comasare", care a fost foarte
După serviciul divin, dnul preşedinte vernul turcesc ar fi declarat Albanezi
bine venită, deoare-ce hotarul Bungardului
deschide adunarea printr’o scurtă vorbire,
încă s’a comasat de, curând, cţea-ce schimbă lor, că executarea reformelor e deo
dând cuvântul dlui secretar, care schiţează
activitatea comitetului în cursul anului 1901, cu totul modul de culturăM de, până acuma , camdată provisorică şi diipă trei luni
conform raportului general, cate s’a distri Şi mai ales c iilte fa 'fira ^ eşţte. o, vor fi luate în considerare şi dorinţele lor.
buit membrilor la timpul seu. chestiune capitală pentru Bungărdeni,, cari
Din cele expuse de d-sa resultă, că prevăd piaţa Sibiiuliji. cil acest articol. ,,, Resooala In M&oieddnia. Mi
comitetul Reuniunii s’a presentat în cursul La orele 4 d. a. conferinţa: se termină nistrul de finanţe bulgar a declarat
anului 1901: în trei comune, ţinând întruniri şi,cu ea închee şi; preşedintele Reuniunii într’un interviev, acordat unui redactor
agricole şi anume în comunele Loman, Se- adunarea generală ar,ei. Dl preot din locali dela »Figaro«, că neindeplinirea grab
beşul-de-jos şi Ţichîndeal; în Ilimbav, unde tate, ţine a mulţumi oaspeţilor veniţi şi în nică a reformelor va aduce cu sine o
a arangeat o exposiţie de vite; apoi în Apol- special preşedintelui” Reuniunii pehtru inte
dul-rom. la plantare de pomi; în Săsciori la resul ce se poartă poporului nostru setos răscoală generală în Macedonia. După
cursul de altoit porni şi în S ă l i ş t e la pre de sfaturi bune-şi folositoare. trecerea lunei Februarie va fi deja im
parativele pentru întemeierea şcoalei practice posibilă împedecarea turburărilor.
de agricultură de acolo. In total în J comune.
F O I T A Iar’ întrând la judecată Iar ţiganu-aşa văzând
9
Omu ’ncepe, hai, deodată: Ş’ajungând şi el la rând,
ţiganul cu. puşca Zice:
• De, şi eu, cucoane, văd c’aice m’aţi
»Eu, jupâne, ori cucoane, văd c’aice m’aţi [chemat
Un ţigan de mult odată [chemat • Socotnd că-’s vinovat;
Nu ştiu unde la vr'un sat • Socotind că-’s vinovat;
• Dar’ vă spun adevărat
Fost-a dus la judecată »Dar’ vă spun adevărat:
•Că eu puşca n’am furat
Pentru-o puşcă de furat. • Porcul eu nu l'am furat,
* • Ci cu ’ncetul, cu mâncare
•Ci cu ’ncetul, cu mâncare
Iar’ colo la judecată, cum era cu grija ’n spate • L’am crescut eu singur mare; • Mi-am crescut-o singur mare,
Că l-or pune la ’nchisoare, că l-or rade, că • Căci cu lapte l’am hrănit • Căci Cu lapte-am tot hrănit-o
[l-or bate »Şi mi-am tot îmbucărit-o
• Şi l’am tot îmbucârit
Şi când tocmai se gândea cum s’o ’ntoarcă, • De demult, de mititel, • De demult de mititică
[ce să facă. • Când era cât o surcică,
• De pe când era purcel,
Ce să spună să nu tacă, • Când nici nu şedea ’n ocol
• Când nici nu şedea ’n ocol,
Pricepând că de scăpare • Când era de-abia pistol.
• Ci dormea cu mine ’n ţol.
Nici un chip acuma nu-’i, T h . S p e ra n ţă .
Iată tocmai din ’ntâmplare *
Vede că ’naintea lui Şi cu-aceste vorbe omul şi cu martori ce-a
Vine-un om ce-a fost chemat 1 [chemat G L U M E .
Ca să fie judecat De belea s’a descurcat:
s Pentr’un porc ce-ar fi furat. Judecata Ta iertat. Femeea cu cât îi lipsesc mai mulţi dinţi,
cu>atât e mal' colţoasă.
WT* * Primitorii ^B unului E c o n o m “, cari n u dOP6SC a-’l abona pe viitor, sunt
