Page 2 - Bunul_Econom_1903_22
P. 2
Pag- 2 ______ _ _____________________ BU NU L EC O N O M ____________________ ____________Nr. 22
veni numai cătră sfîrşitul anului. A ur tura e frumoasă şi înfrăţeşte cu spor. Mana viilor
mat după un timp călduros ca vara, Ovfoul. s’a îmbunătăţit mult; sămănâ- sau peronospora şi mijloacele contra ei.
care spre norocul nostru nu a ţinut tura are un aspect sănătos, verde şi
tocmai mult, o vreme schimbăcioasâ, înfrăţeşte în mod normal. Răpită va (Urmare şi fine).
frig, vânt cu ploi reci, ba chiar ger şi da o recoltă slabă. In multe locuri a Neştiutorii cred că toată .causa măni-
pe alocurea zăpadă şi viscole întocmai fost întoarsă şi sămănat altceva în lo tului viţei ar fi ceaţa şi ploile cu soare, dar'
ca în miez de iarnă. Toată creşterea cul ei. Cucuruzul care a fost sămănat mai cu seamă ceaţa, fiind-că în urma aces
şi desvoltarea plantelor cultivate s’au timpuriu a suferit pe alocurea de geru tora apare de regulă boala. In realitate aces
tea sunt numai nişte condjţiuni prielnice
oprit pe loc, ba în multe locuri le-a rile din 19—21 Maiu. Altcum e fru
pentru desvoltarea şi lăţirea manei. Adevă
causat pagube ireparabile pentru anul mos unde nu a fost ţinut pe loc în
rata causă este o ciupercă mică, care nu se
acesta. Vitele scoasa pe ici-colea la pă desvoltarea lui de secetă. Săpatul prin poate distinge cu ochiul liber, numită Pero
şune a trebuit să fie reîntoarse şi adă regiunile mai călduroase s’a început nospora Viticola şi care în ceea-ce priveşte
postite la grajd. deja. Napii (sfeclele), atât cele de za desvoltarea si traiul ei este asemenea muce-
Abea acum spre sfîrşit de primă hăr cât şi cele de nutreţ, deasemenee zelei. Ca şi această ciupercă aşa şi Peronos-
pora se înmulţeşte prin săminţe numite
vară putem să sperăm că timpul va se sapă acuma; buruenile şi diferite in conidii, cari fiind foarte mărunte şi uşoare
râmânea mai stabil şi economul poate secte au făcut multe pagube. Pâlcuri sunt duse de vânt în toate părţile. Acelea
să privească cu mai multă încredere întregi au trebuit să fie întoarse şi din care au căzut pe frunzele de viţă, dacă tim
în viitorul culturilor sale agricole. nou sădite. In general însă starea lor pul este umed, încolţesc. Colţul se înfige
e mulţumitoare. Cartofii, care au fost înlăuntrul foii unde se rămureşte şi formează
Făcend o revistă asupra stării să-
mănăturilor, ele ni-se presintâ, în ge puşi prea de vreme în păment, în urmă o împletitură de firişoare cu nişte noduri pe
ele, prin care suge sucul din foi. Tot din
neral vorbind, în o stare deşi nu foarte au stat pe loc, aşa că vegetaţiunea lor această reţea mai dau alte firişoare, cari
bună înse mulţumitoare. s’a întârziat cu 2—3 săptămâni. Cei ies în afară pe partea de jos a frunzelor
puşi-mai târziu aproape i-au ajuns în
Sămănăturile de toamnă peste tot viţei şi formează în vîrful lor seminţe (co
creştere. Ei de altcum se desvoaltă nidii) de ale Peronosporei. Acestea sunt pra
sunt în bună desvoltare. Grâul de
frumos şi săpatul lor se face cu acti ful alb prin care se caracterisează mana şi
toamnă, care a fost sămănat târziu este
vitate, Viile în genere nu dau loc la care se împrăştie dm nou toată vara pentru
cam rar ear’ unde a domnit secetă a a înmulţi boala. Cât de repede se poate
plângeri, deşi frigul din Mâiu a stricat
a râmas îndâret în creştere. Sfoara de întinde această boală putem se judecăm din
în multe locuri, dar’ fiind viţa încă ne
toamnă, care la început promitea mult împrejurarea, că dela încolţirea conidiilor până
înflorită nu a suferitpagube mari. Tot
a suferit în timpul din urmă din causa la formarea noilor seminţe, nu trec mai mult
din causa răcelii, mana (peronospora) de 24 ore. îşi poate ori-cine închipui repe
gerurilor din luna trecută. Orzul de
nu s’a ivit aproape nicăiri încă. Mai zeala, cu care se poate întinde această boală,
toamnă s’a îndreptat mult, pe unele lo
mult au suferit pomii dând frigul peste considerând rodnicia ei In noue seminţe. Ni-se
curi a dat deja în spic. Pe unde sămă mai impune întrebarea, cum iernează această
ei, când erau în floare. Recolta fructelor
năturile sunt rare şi neînfrâţite bine, a ciupercă sau seminţele ei. Seminţele des
se prevede a fi sub mijlocie.
năpădit multă buruiană în urma timpu pre care am vorbit se formează numai vara;
Astfel ni-se presintâ starea cultu
lui umed. Sămănăturile de primăvară spre toamnă nu se mai desvoaltă de acestea,
rilor noastre Ia sfîrşitul de primăvară. ci altele, care nu es la suprafaţa foii, ci cresc
ni-se. presintă în general în o stare mul
Să nădăjduim tţă ceea-ce a scăpat până înlăuntrul ei. Ele sunt mai mari ca cele de
ţumitoare. Orzul cu toată răceala, ce
acuma de neajunsurile timpului se ya vară şi iernează în foi, în pământ, pe unde
domneşte încă pe alocurea mai ales ajung. Primăvara îndată ce s’a încălzit for
desvolta în mod normal şi bine.
dimineaţa se desvoaltă bine. Sămănă- mează sămânţa de vară, care, uşoare cum sunt,
F O I T A ca eşiţi din minte dela un capăt la altul al
_____ .________________9_______________ E nric Castelnuovo
corăbiei. Unul se atîrnase de o funie, al do
distracţie m J^aporiia. N A U F R A G I U ilea se urcase pe un catarg, un al treilea
privia, de pe vîrful altui catarg, ca un tîm-
pit jos, la mormântul de apă.
(Vezi ilustraţia). (Urmare şi fine).
Scufundarea începea a fi tot mai re
Am avut ocasiune a ne întreţinea des Scăpând de sub val, mă văzui singur. pede. Lămpile şi făcliile se stinseră. Deodată,
pre Iaponia şi locuitorii ei în foiţa unui nu Instinctul de conservare se dovedi .atunci cu o iuţeală ca de săgeată, corabia peri sub
măr anterior. Am arătat acolo unele din mai puternic în mine decât ori-şi-ce sen apă, stîrnind în jurul ei valuri îngrozitoare.
obiceiurile lor. Distracţiile ce le oferă eu timent. După-ce zadarnică se dovedi ori-ce Ele luară şi luntrea noastră, care acum se
ropenelor nu convin totdeauna acestora. De încercare a mea de a scăpa pe alţii, mă întorcea în jurul osiei sale; lopeţile se rup-
aceea ei caută să se distreze, inventând fel sforţam acum să mă scap pe mine însumi. seră, cârma deasemenea. Căzurăm toţi, cu
de fel de petreceri, care la noi chiar ar fi Prin două mişcări, ajunsei luntrea. ^ capul înainte, în mare, rare se închise dea
privite ca ridicole. Precum la noi se între Numai după multe rugăciuni reuşii să supra noastră ca un mormânt înfiorător. In
prind plimbări cu trăsura, sania etc., aşa mă primească. desnădejdea mea dădui un strigăt cât mă
acolo pentru a fi mai deosebiţi de ceialalţi De aici mă uitam cum corabia, la câ iertară plumânile, şi ...
fac plimbări în trăsurele cu două roate îna teva sute metri departe de noi, se scufunda —- Domnule, domnule, zise cineva bă-
intea cărora nu sunt înhămaţi cai ci câte doi puţin câte puţin. Era o privelişte, care ne tându-mă peste umeri, scoală-te, s’a făcut
iaponezi. Aşa pleacă câte 10,20 şi mai multe îngheţa sângele în vine. La lumina făcliilor, deja ziuă.
trăsuri de acestea afară din oraş la preum- care ardeau pe corabie ca nişte luminări Ia *
* blare. Ilustrafiunea noastră represintă o ast capul celor-ce trag de moarte, vedeam forme îşi poate închipui ori-cine bucuria mea
fel de excursiune. de oameni fugind în sus şi în jos. Nenoro şi graba cu care alergai sus pe bord, să văd *
ciţii nu mai găsiseră loc în luntre. Fugiau sfântul soare.
