Page 3 - Bunul_Econom_1903_22
P. 3
Nr. 22 BUNUL ECONOM Pag- 3
sunt duse de vânt pe foile de viţă ca se’şi înceapă var. Apa şi varul ar fi de prisos presărân- Pulverisatorul pentru a putea funcţiona
viaţa distrugătoare, după cum am văzut. Un du-se numai praf de peatră vânătă pe frunze, bine trebue să-l ţinem totdeauna în cea mai
mijloc de a nimici mana nu avem. Noi o pu un lucru prea anevoios pentru a’l împrăştia mare curăţenie. Incheeturile stropitorului se
tem numai preîntâmpin?, adecă a împedeca, de-o potrivă şi pe toaţe părţile şi nu prea vor unge din când în când cu unt-de-lemn,
ca ea să nu se desvoalte pe viţă. Aceasta o mult în vre-un loc, altfel âr arde foile. Din cş să meargă uşor, ear’ saramura când o
facem stropind foile şi părţile tinere cu o aceste cause se topeşte tn apă, prin ceea-ce turnăm în ea o vom strecura totdeauna prin
soluţiune, care conţine peatră vânătă (sulfat se poate distribui uniform, ear’ varul împe- o sită deasă sau o pânză, ca nu cum-va să
de cupru). Peatra vânătă omoară seminţele decă ca zama să nu fie prea tare şi să ţină între petricele în ea, care ar putea strica
de peronosporă, aşa că nu mai poate încolţi. peatra vânătă lipită de foi. Deosebim sara mecanismul.
Dacă soluţia se află pe toată suprafaţa frun mură slabă, care o folosim la început şi alta
zei, atunci, dacă se află deja pe ea şi seminţe late, care o folosim după-ce a înflorit viţa. DIN LUME
de această ciupercă, sau cad pe ea mai târ Pentru o saramură slabă luăm la 100
ziu, ele îndată ce vin în atingere cu ume litri (sau kilograme) apă, 1 — D/j klgr. peatră
Turburările în Croaţia continuă. Zi
zeala încolţesc, dar’ tot în acelaş timp şi tot vânătă şi var gras nestins tot atâta. Pentru
lele trecute o ceată de ţărani a devastat
din causa umezelii, se topeşte şi peatra vâ o saramură tare, cantitatea de peatră vânătă
castelul contelui Erdody, ruinându-’l aproape
nătă şi astfel venind în atingere una cu alta, creşte până la 3 klgr. şi proporţional şi va
cu desăvîrşire. Disordinele au continuat în
seminţele manei vor fi ucise. De aci putem rul. Ea se prepară astfel: presupunând că ne
deduce o mulţime de învăţături asupra tra trebue 100 litri saramură, topim d. e. P /2 mai multe puncte ale Croaţiei. Toate va
poarele societăţii »Ungaro-Croata«, cari so
tamentului viţei de viie cu soluţiunea de klgr. peatră vânătă în 5 litri apă căldlcică şi
sesc la coasta croată, sunt silite cu forţa de
peatră vânătă contra peronosporei şi anume: o turnăm apoi în 90 litri apă curată. Pe de
mulţime să dea jos steagul unguresc.
ca viţa să fie apărată de mană trebue ca altă parte stingem l*/2 klgr. var în apa tre
Se afirmă, că se va proclama statariul
totdeauna foile şi părţile tinere să fie îmbră buincioasă şi după-ce s’a răcit laptele de var
pentru întreaga Croaţie şi teritorul FiumeL
cate cu o pătură de peată vânătă; această îl turnăm printr’o sită în vasul cu peatra
S’a ordonat ca pe toate clădirile pu
pătură trebue de atâtea-ori reînoită, peste vânătă topită, puţin câte puţin şi amestecând
blice să se pună şi inscripţie croată, nu nu
vară, de câte-ori observăm că ea s'a spălat tot bine laolaltă. In fine vom adăoga acestui
mai maghiară ca până acum.
de pe foi etc. prin ploi; în timp secetos va amestec şi restul de apă, ce ar mai trebui
fi nevoe de a stropi mai rar, pe când în să împlinească 100 litri. Nu vom turna nici
Arestări de Bulgari Macedoneni. Tur
timp umed mai des. De aceea numărul stro- când soluţiunea de peatră venită peste var, cii continuă cu arestările Bulgarilor. Mii şi
piturilor în cursul unei veri nu se poate ho ci totdeauna varul peste peatra venită. Vasele
sute de Bulgari din Vilaetul Monastir sunt
tărî înainte, ci aceasta depinde dela timp şi în care se prepară saramura, vor fi totdeauna
arestaţi şi încarceraţi. Autorităţile au închis
dela chibzuirea cultivatorului, când anume de lemn.
un mare număr de şcoli şi de seminarii bul
să stropească, un lucru, care numai experi Dacă observăm, că partea de de-asupra
găreşti. Toţi arestaţii din Salonic au fost tri
enţa îl învaţă. In tot caşul stropitul se va a saramurei este mai vânătă (albastră) decât
mişi în Anatolia. La Constantinopol din 12
face cel puţin de două-ori la an. Primul, cea de jos, atunci vom mai adăoga ceva var. mii de Bulgari, au rămas numai 6 mii. Res
scurt timp înainte de a înflori viţa şi a doua Pentru a se lipi mai bine <pe frunze, mai pu
tul au emigrat, ori au fost arestaţi.
stropitură vom da-o când boabele de stru tem adauge saramurei şi câte J/2—1 klgr.
gure s’au format deja. săpun sau zahăr brut (melasă), care vor fi
Lupte între bande bulgare şi Turci.
Cunoscând toate acestea, acuma să ve mai întâiu disolvate (topite) în apă.
Aproape de Castoria s'a dat o luptă între
dem cum se prepară soluţiunea de peatră Stropitul însuşi se face cu pulverisa-
o bandă de 100 Bulgari şi trupele turceşti.
vânătă pentru stropit, numită pe alocurea şi toare (stropitoare) anume construite, care îm Toţi Bulgarii au fost omorîţi. O altă bandă
saramură şi zamă bordelesă (numire dată prăştie saramura în formă de praf mărunt s’a încercat să atace cu dinamită oraşul Se-
după oraşul Bordeaux în Francia, renumită (ceaţă, fum) şi trebue executat cu multă în
res. Au fost ucişi 60 de Bulgari. O luptă
pentru vinul ce se cultivă în jurul ei şi unde grijire, ca toate părţile viţei să fie strop te şi
crâncenă s’a dat aproape de Florina, în pă
s’a folosit pentru prima-dată stropitul cu uniform (de-opotrivă). Nu este iertat ca zama
durea comunei Nevesca. Au căzut 45 insur
soluţiune de peatră vânătă). De obiceiu sa să cr.rgă de pe frunze, n ci să rămână lo
genţi şi număroşi turci.
ramura se prepară din apă, peatră vânătă şi curi nestropite.
Aici întâlnii pe soţii Riani. tului. Inima ei era plină de bucuria sfântă Acum, cum se întâmplase, băiatul ţiga
— Privim răsăritul soarelui, zise tinăra ce ni-o face vederea frumosului. nului bolea taman aşa pe primăvară, când
nevastă. Adăuga apoi : Cerul a fost acoperit Păreau a uita, că sunt şi eu de faţă. încep pomii a înflori.
cu nori, dar’ soarele ’i-a împrăştiat. A, ce Mă retrăsei în linişte. In jurul lor era stră Intr’o zi văzându-1 ţiganul şi mai rău,
minunată este o astfel de călătorie pe mare. lucire, lumină, raze de soare şi eu simţeam îl întreebă dorind sâ-i facă ce gusturi o fi
— Cum ai durmit? mă întreba el. cu bucurie, cum aducerea aminte a visului fost având:
— Rău, îngrozitor. Am visat că vasul meu urît se împrăştie, pere, puţin câte puţin. — Nu vrei tu ceva, ma dancicu tatii?
nostru s'a scufundat. Trad. de L. Hussu—Şirianu. ,— Ba vreau, tată, răspunse ţigănuşul
— Numai atâta ? mă întrerupse nevasta abia putând vorbi.
zimbind.
— Ce vrei, taică?
’l-se vedeau dinţii albi. T i n e-’l...
— A fost înfiorător,/răspunsei. * — Aş mânca struguri.
— Şi noi doi, ce s’a întâmplat cu noi ? De unde să’i dea ţiganul struguri pri
măvara?
— Mai bine să nu vă spun nimic, sig- Zăcea copilul ţiganului de vre-o câte-va
Dar vrând să-i facă pofta, să nu zică
nora Maria; ce să vă amestec în fericirea zile, dar zăcea tare de tot, că se îngălbenise
că nu i-a făăut-o, se rugă lui Dumnezeu
D-Voastră cuvinte de groază. Priviţi mai şi slăbise, săracul, de nu’l mai cunoştea cine
bine frumseţile naturii ce se desfăşură vede îl ştia. aşa:
rii. Nu-i aşa, că. sunt uimitori de frumoşi Ţiganul tot pe lângă el, ba să îi facă — Doamne, doamne, ţine'l lungeşte
munţii, ce tot mai tare se apropie I una, ba alta, ba să-l ajute să se întoarcă pe boala până or creşte strugurii!
Dumitru Stăncescu.
— Da, ai dreptate L.'. A, Camillo, cât culcuş încoace şi încolo cum dorea... la
sunt de fericită. toate îl ajuta, în sfirşit; nu se mişca de
Şi ea îşi lăsa capul pe umărul b&rba- lângă el.
