Page 4 - Bunul_Econom_1903_22
P. 4
Pag- 4, B UNUL ECONOM Nr. 22
Pentru femei. rece cu săpun alb. Bine clătite se pun apoi adese-ori boala cea mai periculoasă pentru
Ia uscat întinse pe o sfoaiă Când ele sunt cai: col ci. Bine este ca nutreţul verde şi cu
uscate de tot, cumpărăm 100 grame talc pul- deosebire trifoiul şi lucerna să o amestecăm
Cum se transpoartă mai bine peştii berisat şi se amestecă în un litru de apă şi cu fân sau pae, dând şi din amestecul
destinaţi pentru mâncare ? se pun mănuşile în apa aceas'a ca să stea acesta cailor la început numai câte puţin şi
Transportul pe telui viu în vase cu câte-va minute. Scoase din această apă sunt numai treptat le vom mări porţia. De oare-ce
apă nu este numai o mare tortură dar su strînse între degete pentru a scurge apa ce nutreţul verde este puţin hrănitor, vom da
fere foarte mult şi carnea lor la gust. Un a rămas în ele, nu trebue însă de loc stoarse. cailor cari muncesc din greu din el foarte
peşte, omorît îndată după-ce a fost prins, După aceasta le punem încă odată la uscat rar şi câte puţin, numai pentru gustare şi ca
supoartă un transport cât de mare, chiar şi la un Ioc umbros. Dacă după-ce s’au uscat medicină pentru curăţitul stomacului.
pe o căldură de 12 grade Râaumur, fără au rămas pe ele talc în praf, este de ajuns *
ca să se strice sau să peardă d:n gustul a le peria sau scuturi pentru a cădea tot Curăţirea vaselor, pentru lapte.
cel bun al cărnii sale, dacă îndată dupâ-ce talcul. Curăţenia vaselor pentru lapte si a lo
a fost omorît îl punem 12—48 ore pe ghiaţâ calului unde se păstrează este sufletul unei
şi apoi învălindu-’l în musch u curat, îl îm Medicul casei. lăptarii, fie cât de modestă. Necurăţenia ne
pachetăm într’un coş de papură. Un -peşte produce pe lângă multe supărări şi pagube.
aşanumit, viu, transportat în vase eu apă, este Pentru a curăţ! vasele, în care se pune lap
prin loviturile ce capătă şi lipsa de aer mai A p ă caldă ca m ijlo c co n tra tu sei. tele se spală în diferite moduri pentru a în
mult mort decât cel într’adevăr omorît în Pentru oameni slabi şi cu deosebire depărta particeltle de lapte, cari repede trec
dată după-ce a fost prins şi împachetat cum celor bolnavi de pept le.poate căşuna mult în acreală şi astfel ne strică tot. De regulă
am spus mai sus. rău o tuşă violentă venită fără veste, obo- se pretinde ca vasele să se spele cu apă fer
sindu-i şi slăbindu-i mult. In astfel de ca binte, căreia i-se adaugă ceva sodă şi după-ce
şuri apa caldă s'a dovedit un mijloc foarte sau clătit cu apă caldă se pun să se usuce
A dvocatul poporului. bun contra ei. Ea este de preferat medica la un loc bine aerisat. De oare-ce însă în
mentelor, care se dau de regulă pentru ali călzirea apei recere timp şi lemne pentru foc
narea tusei, fiind-că nu strică apetitul şi sto se foloseşte şi numai apă rece, cate însă nu
T e rm in u l de abzicere la calfele
macul ca acestea. Indată-ce se iveşte un curăţă vasele cum trebue. încercări cu apă
de m eserii este — în lipsă de altă învo rtce pentru spălat, căreia s’a adăougat ceva
acces de tuşă, se ia câte o înghiţitură de
ială — 15 zile. Cartea de lucru o eliberează var stins a dat resultate destul de îndestu-
apă, cât putem suferi de ferbinte. Ea poto
pentru oraşe căpitanul oraşului, ear’ pentru |
leşte tusa şi uşurează curăţirea de flegmă. litoare. Fiindcă varul are în mai mare
provincie primp: etorul. Fără carte de lucru grad puterea de a distruge acrelile si a în
nu este ertat a primi calfă. Numai acela depărta necurăţeniile ca soda, avem şi posi
poate căpăta carte de lucru, ca e documen Sarea de bucătărie ca m ed ica m en t. bilitatea a curăţ! vasele pentru lapte şi cu
tează printr'un atestat din partea autorităţii Oblojeli [comprese] cu apă sărată sunt apă rece. In acest scop spălăm vasul mai
industriale că a împlinit anii de ucenicie şi foarte recomandabile la aprinderi grave de
întâiu cu apă de var folosindu-ne de o pe
a terminat şcoala industrială şi că e primit gât precum şi la cataruri de plumâni şi alte rie de trestie sau in lipsa ei şi numai cu
calfă la industriaş. (Art. de lege XVII. §§. asemenea beale ale peptului. Băile de apă un şomoşag de pae curate, in nici un
92, 99, 100, 101 din 1884). sărată au fost cunoscute şi foarte mult apre cas însă de o petecă de pânză sau postav
ciate încă în timpii antici. Băi ferbinţi de etc. După aceea se clăteşte vasul cu apă
L a a sig u ra rea co ntra g rin d in e i apă sărată la picioare sunt bune contra sui- rece şi în fine se pune pentru-ca să se usu
paguba se plăteşte numai pentru stricăciunea rei sângelui la cap şi la friguri provenite din ce la -soare într’un loc bine aerisat. Aceeaşi
ce de fapt a causat grindina cu ocasiunea guturariu (catar). Durata lor va fi V*—Va
apă de var se poate folosi mai de multe
asigurării. Locurile trebuesc specificate după oră. La scrofule şi la toate boalele de oase
ori. întrebuinţarea varului la curăţirea vaselor
hotarul în care se află. (Art. de lege XXXVII. şi încheeturi, băile de apă sărată fac minuni. pentru lapte nu este ceva nou; nu i-s'a dat
§. 492 din 1875). Pentru copii apa va fi provâzută cu un pro însâ atenţiunea, care merită.
cent sare, adecă la fie-care 10 litri apă adăo- *
găm 100 grame sare. Pentru oameni mari Mijloc contra umflării ugejului.
PENTRU MESERIAŞI putem lua mai multă.
Luăm o găleată cu apă ferbinte, pu
nem în ea o cărămidă înroşită în foc şi o
O vopsea durabilă pentru lemn. aşezăm dedesubtul ugerului vacii. Pentru a
P e n t r u E conomi
Pentru a face o vopsea durabilă pentru împedeca ca aburii formaţi să se peardă,
lemn, care e expus intemperiilor, cum sunt acoperim vaca cu o pătură (ţol) mai mare.
Nutreţul verde pentru cai.
de ex. împrejmuirile cu laţi, scânduri etc., Lăsăm găleata sub vacă până-ce se mai ri
luăm ciment de prima calitate şi proaspet, Primăvara de multe-ori observăm la dică aburi din ea. Repeţim aceasta de 2—3
nerăsuflat, adecă care a fost păstrat în vase cai că perd pofta de mâncare şi sunt pre- ori pe zi. Putem pune în apă şi ceva floare
bine închise şi îl frecăm pe peatră cu lapte dispuşi la boale. Causa este mai adeseori de fân. Pe din lăuntru dăm vacii o zamă
dulce întocmai cum facem şi 'cu vopselile de nutreţul puţin bun, ce l-au consumat în cur de nalbă feartă in apă.
uleiu. Aceasta vopsea va avea consistenţa sul ernei. In astfel de caşuri un nutreţ verde *
(grosimea) văpselei obicinuite de uleiu. Lem ajută totdeauna mai mult decât ori-ce fel de Feriţi vitele de căldură pera mare.
nul ce este a se vopsi trebue se fie mai medicină. El stîrneşte pofta de mâncare şi
Vitele mari cornute sunt foarte simţi
întâiu bine uscat şi nu este permis să fie curăţă stomacul, în urma cărora şi calul toare contra arşiţei soarelui în orele de a-
neted pe deasupra, ci aspru (negeluit, ne dat se simte mai bine. Nutreţul verde îl dăm
miazi şi mai ales în zilele calde ale verii*
la rindea, tăiat numai cu lerestrăul). Lem caîlor numai ca să înlesnească mistuirea,
Nu arareori sunt lovite de insolaţie (gută)
nul dat de 2—3 ori cu aceasta nu numai producând şi o variaţiune în mâncarea lor
în astfel de călduri. De aceea în zile ferbinţi
că-’l apără contra putrezirei, ci şi contra şi nici decum cu scop ca să înlocuească nu
să nu lucrăm cu ele între orele 11 şi 2 d. a.
aprinderii. treţul uscat, ceea-ce nici când nu ne va suc
* Vitelor dela păşuni să le dăm ocasiunea să
cede. Cantităţi mai mari de. nutreţ verde
Pentru mănuşeri. se poată adăpost! la umbră în acest timp.
poate produce diareă, în care cas ovâsul
Bine e să aibă şi apă de beut din belşug în
Mănuşile albe fără lustru, cum sunt ese din corpul calului jumătate nemistuit şi
apropiere.
cele milităreşti, se spală mai întâiu în apă dacă e numai veşted şi s'a încălzit causează
