Page 2 - Bunul_Econom_1903_24
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 24
fu omorît. Trecând mai departe, îi întimpină — Noi am vernil, ca să-ţi subscrii ab-
Revoluţia din Serbia. generalul Petrovici, care în amândouă mânile zicerea.
j . . .
ţinea câte un revolver. El răni pe mai mulţi —- In humele cui cutezi a-mi vorbi ast
oficeri. Atentatorii n’au împuşcat pe general, fel? zise regele.
Ştirea dată de noi în nrul trecui des
pre asasinarea Regelui şi Reginei Serbiei s’a ci s’au aruncat asupra lui, i-au smuls revol — In numele armatei. Abdică!
adeverit de toate ziarele. verele din mâni şi I’au provocat să-i con — Eu nu sunt tatăl meu. Eu nu sunt
ducă la rege. ^ ? Milan. Trădarea câtor-va oficeri mişei, nu mă
Despre săvirşirea omorului se publică
diferite ştiri. Ca cele mai aproape de ade In momentul acesta toate Iampele elec înspăimântă. Căraţi-vfi de aici, mişeilor 1
văr, dăm, după »G. T«, următoarele: trice se stinseră. Conjuraţii, suprinşi astfel, — Rege, răspunse Misiei, ne dăm viaţa
abia se puteau vedea unul pe altul; împăr pentru tron, însă alungă pe acea bestie de
Istoricul dram ei sângeroase.
ţiţi în grupuri, cu oare-care groază, ce le-o pe acest tron, ca să nu-1 mai murdărească.
Conjuraţii aşteptară prin botele şi prin (Când Misiei pronunţa ultimele cuvinte, atinse
insufla întunerecul, umblau prin odăi, dar’
cafenele timpul potrivit pentru a săvîrşî pe regina în mod necinstit).
tot nu aflară părechea regală. Aprinseră chi-
atentatul. Pretutindeni ei erau încunjuraţi de In clipa aceasta regele îmbrăţişa strins
brite. Din întâmplare au găsit nişte luminări
lăutari, cari le cântau cântecul numit »Kolo pe regina şi o sărută strigând:
într’un dormitoriu gol. Au aprins luminările
al Reginei Draga», vrând astfel să dea în — Nul Nul Nici-odată nu te voiu pă
şi au început să caute după rege şi regină,
mod demonstrativ dovezi de »leal tatea« lor. răsi, Dragai Te iubesc mult, te iubesc.
însă fără resultat. Atunci ei crezură, că pla
La orele l x/2 au plecat cu toţii spre palat. Apoi regele sărută ochii reginei.
nul lor fu tradat şi că părechea regală s’a
Disposiţiunile le-a făcut pe stradă co refugiat. In momentul acesta se descârcară ar
mandantul regimentului 6, Petru Misiei. In mele asupra lor, şi regele şi regina căzură
Atentatorii, desperaţi, au trimis pe cei
palat se retraseră fiecare pentru a se culca. unul peste altul. Nu erau însă morţi. Un sol
doi fii ai lui Gruici la locuinţa ministrului
Intr’aceea regimentul 7, care purta numele dat întrat în urmă, se repezi spre regină, îi
Ţinţar Markovici, căci credeau, că acesta prin
regelui şi al cărui comandant e Luca Laza- sfăşiă cămaşa, o lovi cu călcâiele ferecate ale
ginerele seu Milkpvici i-a tradat planul şi a
revici, a ocupat casarmele poliţiştilor. Tot cismelor în cap, pe faţă şi pe piept. O hor-
ascuns pe rege la el.
atunci, eş'i regimentul 4, care poartă numele căitură dureroasă, un suspin stins, şi Draga
reginei asasinate, condus de cei doi fii ai In timpul acesta conjuraţii au chinuit expiră.
în fel şi formă pe generalul Petrovici, ca să
fostului ministru-president Sa va G r u i c i : Regele într’aceea se sbătea în durerile
spună unde s’a ascuns regele şi regină. Ge
Bora şi Alexandru. Aceştia au împresurat lo cele mai crâncene, ce se poate închipui. Arun
neralul multă vreme n’a vrut să dea desluşiri,
cuinţele foştilor miniştri. cat în curte prin fereastră, mai mult timp a
Atunci sosi colonelul Maşin, fratele băr în sfîrşit însă perzându-şi puterile, mărturisi rămas pe pământ cu trupul sdrobit şi muri
batului dintâiu al Reginei. Maşin a dat sem că părechea regală se află în camera de lângă numai târziu după-ce regina şi-a dat sufletul.
sufragerie. La aceasta generalul Petrovici fu
nul de plecare spre palat. Mica poartă a des- Acestea Ie istoriseşte căpitanul Pera Ve-
tîrît în sufragerie şi acolo au dat în adevăr
chis-o căpitanul de gardă Kostici. Pe când milovici, care încă se afla printre oficerii care
peste o uşe fără iver. Câte-va momente Mi
o parte din oficeri şi soldaţi ajunseră uşor intraseră în conac.
prin poartă în curtea conacului, celalalt grup siei a parlamentat cu regele, ca să deschidă Intr’aceea soldaţii încunj urară casa veche
de oficeri şi soldaţi au putut să între prin uşa: Când regele T?spunse cu un hotârît nu â reginei Draga în apropiere de conac, unde
şi-i numi mişei, câţiva oficeri sparseră uşa
poarta de fer numai după o luptă grea, în locuiau fraţii ei, Nicodim şi Nicolaj. Pe aceş
care 5 fură omorîţi şi 20 grav răniţi. şi tot atunci alţii din ei împuşcară pe ge tia i-au dus într’un edificiu de lângă Dunăre,
Petru Misiei cu 28 oficeri s’au dus la neralul Petrovici ăişa, încât regele şi regina unde i-au împuşcat.
uşa coridorului de sticlă. Au forţat uşa, dar’ au auzit puşcăturire. Regina, care văzu pe M oartea lui Ţinţar M arcovici.
n’au putut intra, decât după-ce Naumovici Petrovici căzând, leşină. Regele şi regina nu
a sfărîmat-o cu dinamită. Cu ocasia aceasta erau îmbrăcaţi decât in cămăşi, regele întt’o Iată cum s’a întâmplat omorîrea fostului
cămaşă lungă de mătasă roşie, regina în câ-
şi în urma explosiei, Naumovici încă a murit. ministru-president Ţinţar Marcovici.
Atentatorii se aflau acum în palat. Gi maşe drap. Poarta dela locuinţa Iui era închisă. Doi
nerele lui Ţinţar Marcovici, Ivan Milcovici Misiei păşind înaintea regelui zise: soldaţi au sărit în curte, unde erau postaţi
Hartmann, ear picturile murale de nişte fratele seu vitreg a murit, a luat numele de
F O I T Ă
*
măiestri francezi, hu tocmai potrivit regule- Obrenovici şi după îndelungate sbuciumări
lor iconografiei bisericii ortodoxe din Ori a fost ales de principe ereditar al Şârbiei.
Biserica Domniţa Băiaşa din Bucureşti. ent. Biserica cu cfile 5 tunuri ale sale, din A fost titan şi pentru aceea l’au silit în 13
cari pantocratorul la mijloc, face o impresie Iunie 1839 să abdice în favorul lui Mihai,
din cele mai plăcute, ce disposiţia interioară,
(Vezi ilustraţia). Milan O b r e n o v i c i , tatăl nefericitului
bogăţia picturilor şi luxul mobiliarului, nu Alexandru a fost proclamat de rege în 2
Biserica Doamna Băiaşa, numită după
fac decât să o mărească. Biserica e bine în Iulie 1869, după-ce moşul seu Mihai a fost
pioasa Domniţa B., fica lui Constantin Brân- treţinută şi are cel mai bun cor vocal. ucis în superba grădină Topcider la o vâ
coveanu, care Ia moartea ei şi-a lăsat toată
nătoare.
averea pentru fundaţiunea unui asii. Prima
biserică, zidită în amintirea Domniţei, a fost, Alexandru şi Draga. Mama tinerului
după trecere de 80 ani, reclădită de Grigo- !IDate biografice rege Alexandru şi-a dat multă silinţă să câş
rie Brâncoveanu; apoi fiind dărîmată prin tige o mireasă corăspunzătoare pe sama fiu
despre
cutremurul din 1838, băneasa Safta Brân lui seu, cu care voia să facă o „pârtie" bună.
Itegele şi Regina Serbiei.
coveanu a reconstruit-o, adăugând spitalul Dar’ înzadar. O femeie din popor, Ma
şi asilul pentru femei bătrâne. In timpul din şina Draga, văduva unui inginer, i-s’a furişat
urmă epitropia spitalelor Brâncoveneşti a Dinastia Obrenovici. Familia Obrenovici în inimă.
clădit din nou biserica şi o parte din edifi ca şi celelalte familii cari au avut în posesie Regele Alexandru s’a decis la începu
ciile de prin prejur. Biserica, aşezată în mij tronul sârbesc, este originală din popor. Milos tul anului 1900 s’o iee pe Maşina Draga în
locul unui frumos parc, reproduce până la I. născut în anul 1780 a fost fiul lui Toro căsătorie. Planul acesta a aflat mulţi contrari.
un punct planul bisericei episcopale dela şi acesta cu doi fraţi laolaltă au avut pro In primul rînd însuşi Milan l’a desaprobat.
Curtea de Argeş. Planurile clădirii s’au exe prietăţi în Neoplanta. Miloş în 1804 a luat Dar’ caracteristica Obrenovicilor e îndărătni
cutat de A. Orăscu, C. Benesch şi Fried. parte la luptele Carageorgevicilor şi când cia, atât în dragoste cât şi în ură, şi tinărul
