Page 3 - Bunul_Econom_1903_24
P. 3
Nr. 24 BUNUL ECONOM Pag. 3
doi gendarmi. Aceştia grăbiră spre poartă, Bucuria pentru omorîrea regelui, regi sosesc din străinătate mulţime de studenţi
un căpitan îi provocă să deschidă. S’a des nei şi a celorlalţi, a trecut, începe a se în universitari sârbi, cari încearcă să facă pro
chis Soldaţii intrară în curte. La auzul sgo- ţelege seriositat a situaţiunei in vederea ne pagandă pentru republică, dar’ fără succes.
motului, apare de-odată Ţinţar Marcovici, stri înţelegerilor privitoare la alegerea regelui. Idea monarhică prea e înrădăcinată în popo
gând cătră căpitan: Pe mormintele regelui şi reginei s’au rul sârbesc.
— Ce înseamnă asta, căpitane? pus ,două cruci simple de lemn, având în Guvernul a dat amnestie tuturor celor
— Viu la dta in numele regelui I scrise pe ele numele de Alexandru Obreno- osândiţi pentru delicte politice sau de presă.
— Nu-i adevărat, strigă Marcovici. Dta vici şi Draga Obrenovici» ; Arestări nu s’au întâmplat de loc.
nu vii In numele regelui. Ce vrei ? Funerariile celorlalţi ucişi s’au făcut re După actul alegerii, o deputăţie va că
Soţia ministrului-president eşl şi ea şi pede, înainte de revărsatul zilei. Rudele lor lători la Viena, unde aşteaptă Carageorgevici.
observă îndată ce se întâmplă. Marcovici im au fost oprite de a veni;.Ia înmormântare. Cu intrarea în ţară a noului rege, ministerul
ploră pe căpitan s’o lasă a merge la fiica ei. Stradele erau ocupate de, trupe până la provisor se retrage, ear’ regele îşi va forma
Căpitanul a lăsat-o şi i-a dat şi o gardă de cimitir. nou cabinet.
doi soldaţi. De-odată Ţinţar Marcovici dis Surorile reginei Draga au fost conduse
Ziarele ruseşti despre omorul din Belgrad,
păru. Soldaţii intrară în odăi, şi-l căutară, la Panciova.
dar’ nu l’au aflat nicăiri. In sfîrşit l’au aflat Fostul ministru de finanţe Marinkovici Ziarul «Nowosti* zice, că marile puteri
în pivniţă. Marcovici văzându-i strigă: a fost arestat, el a fost găsit ascuns în po au datoria morală să ceară extrădarea şi pe
— Căpitane, eu sunt ministru-president dul casei. depsirea ucigaşilor, cari trebue cual ficaţi de
Na talia.
şi general! Te voiu executa! Criminali internaţionali. Ori-cât şi-ar da si-
Căpitanul scoase un revolver şi descărcă Ziarul »Petit Journal* spune, că regina ’ linţa diplomaţii şi publiciştii de a ignora ches
de două-ori în Ţinţar Marcovici, care căzii Natalia, când a primit teribila veste despre tiunea aceasta, totuşi conştiinţa publică a po
mort. omorîrea Aiului seu, a rămas ca împetr tă de poarelor nu poate fi liniştita, până nu se va
După altă versiune Ţinţar Marcovici fu groază şi s’a îngălbenit foarte tare, neputând hotărî în mod definitiv pedepsirea ucigaşilor.
împuşcat în stradă, de unde servitorii l’au să rostească nici o vorbă. Apoi a isbucnit • Swiet* z ce, că purtarea oficerilor n’a
dus în casă mort. într'un plâns cu hohote, exclamând: fost purtare de ostaşi creştini şi slavi,, ci pur
1 2 m orţi.
Nefericitul! De ce s'a însurat cu acea tare de ieniceri, mai ales faţă cu regina Atât
S'a constatat exact, că in această teri femeie? Ea a fost perirea lui! «Swiet*, cât şi »Moskow>kija Wiedomoşti*,
bilă tragedie numărul celor morţi e de 12, După aceasta a sărutat îndelung me • Nowosti* şi alte ziare sunt de părere, că
anume: dalionul cu portretul din copilărie al fiiului schimbarea ce s’a făcut în Sârbia este ches
1) Regele. 2) Regina. 3) Generalul La- seu. A telcgrafat apoi la Belgrad cerând să tia internă a Sâibiei, dar’ măcelul ce s’a să-
zar Petrovici. 4) Ţinţar Marcovici, general şi i-se predea corpul fiiului seu şi a declarat, vîrşit în conacul din Belgrad, este o afacere
ministru president. 5) Ministrul de răsboiu ce priveşte Europa întreagă.
că e gata să se ducă la Belgrad. Dânsa e
Pavlovici, împuşcat in locuinţa sa. 6) Nico-
încă sguduită de friguri. ?< Regele Petre Carageorgevici — .Român.
dem Lunieviţa. 7) Nicola Lunieviţa, ucişi cu
focuri de puşcă în casarma divisiunei de lângă Alegerea de rege în Serbia. In fiecare an de trei-patru-ori noul rege
Dunăre. 8) Milcovici, căpitan şi adjutant, mort Scupcina şi senatul de Luni au hotărît al Sârbiei mergea în Bucureşti, descinzând de
cu ocasia explosiei de dinamită. 9) Naumo- asupra sorţii viitoare a Sârbiei. Frământările obiceiu la otelul Bulevard, şi de aci mergea
vici, omorit de dinamită. 10) Căpitanul Pe de partid, cari zilele din urmă ameninţau ţara până la gara Dirla de pe Bărăgan, spre a-şi
trovici, unul din atentatori, probabil împuşcat cu râsboiu civil, au încetat. Miniştrii, într’o vedea moşiile Ciochina şi Crunţii.
de rege, sau din întâmplare de cătră vre-un consfătuire de 4 ore, au hotărît să aleagă de De câte-ori venise să-şi vază moşiile,
camarad al seu. 11) Un gendarm. 12) Un rege prin aclamare pe prinţul Petru O ra- stătea două, trei, ba câte odată şi patru săp
soldat de rînd. georgevici, ceea-ce s’a şi întâmplat. Doi din tămâni pe Bărăgan, făcând dese visite pro
A lte amenunte.
tre miniştri, Stoianovci şi Zsivkovici erau prietarilor şi arăhdaşilor vecini, cu care vor
Ziarul »Zeit« primeşte din Belgrad ur pentru republică, dar’ s’au supus maiorităţii. bea româneşte şi franţuzeşte.
mătoarea depeşe: In ţară pretutindeni e linişte. Zilnic Intre vecinii sei este şi dl AI. Săulescu,
rege la timpul seu nu şi-a bătut capul cu Autorul acesfei lovituri de stat să zice inginer cu numele Masin, fiul unui medic
greutăţile cari îi stăteau în cale. că ar fi fost ex-regele Milan şi a şi reuşit bine. ceh. întâia ei căsătorie n’a fost fericită,
pentru-că Masin a fost beţiv. Beţia i-a şi
Nu şi-a bătut capul. Ear’ acum, ca Maşina Draga. In anul 1900 Alexandru
davrele îngheţate în sânge a temerarilor în surprinde de nou lumea. In dup’ameaza zilei grăbit moartea. Lunyeviţa Draga a ajuns de
drăgostiţi zac întinse pe parchetul lustruit de 21 Iulie 1900 s’a răspândit ca fulgerul vreme văduvă. Părinţii încă i-au murit şi au
al conacului. Ear’ în Sârbia iubilează duşmanii. vestea pe stradele capitalei sârbeşti, că mi ajuns împreună cu fraţii în mare miserie. Pe
vremea aceasta a făcut-o Natalia damă de
nistrul Vlada Georgevici a demisionat. Ni
Loviturile de stat ale regelui Alexandru. curte. Aici a legat cunoştinţă cu tinerul Re
meni nu era în curat cu căuşele abz cerii,
Regele Alexandru a fost omul surprinderilor ge, care iute s’a aprins de ea. De aci în
din contră să ştia că este deplină armonie
încă n’a fost împlinit 17 ani, când în 1 April colo dînsa participa la toate sărbările ofi
între domnitor şi cabinet, ear' în politică
1893 şi-a permis grosolana glumă că a invi cioase.
domnea deplină linişte. Radicalii erau sdro-
tat la o masă somptuoasă, cei trei regenţi Aşa s’a început romanul care în Iunie
biţi, ear Milan făcea cură în Carlsbad. A
cari funcţionau pe timpul minorităţiii sale. 1900 a ajuns să fie cunoscut de întreaga
doua zi se ştiau toate. Dimineaţa gendarmii
La a treia pleasă s’a sculat apoi spre sur lume.
ofereau trecătorilor pe strade placate ieşite
prinderea celor presenţi şi s’a declarat pe S’a logodit cu Maşina Draga şi mitro
din imprimeria statului şi adresate «cătră
sine de maiorean. Ear’ când unul, cel mai politul Inocenţiu încă în acelaşi an i-a şi
poporul sârb*. Dă de ştire Rrgele poporului
bâtrân dintre regenţi, a voit să protesteze, cununat.
sâu, că i-a împlinit ardenta dorinţă, căsăto-
la moment s’au deschis din patru părţi ale Poporul a primit fără emoţie lucrurile
rindu-se şi alegându-şi de soţie pe Lunyeviţa
salonului uşile secrete şi a intrat miliţia, care acestea. Dacă Draga năştea vre-un băiat, po
Draga, fiica Anei şi Panta Lunyeviţa, cari au
a deţinut pe regenţi. După aceasta Regele porul sârb adora Dinastia. Dar soartea a ho
binemeritat pentru patrie.
a făcut plimbare in trăsură prin oraş şi încă tărît altfel şi aşa e firească popularitatea
în decursul nopţii a cerut jurământul între- Regina Draga. Tatăl Reginei a fost Carageorgevicilor.
gei garnisoae. şef districtual. Primul ei bărbat a fost un
