Page 5 - Bunul_Econom_1903_24
P. 5

Nr.  24                                             B UNUL  E C O N O M                                              Pag.  5

                                                      Felişor.  Lângă  castelul  Peleş din Sinaia   Potop  de  apă  şi  grindină.  Cu  datul
                                                 s’a  mai  clădit un  nou  castel,  care  Sâmbătă,   de  12  Iunie  preotul  N. T  o d e a  din  Almaşul-
                                                 înainte  de  Rusalii,  a  fost  sfinţit,  în  presenţa   mic  ne  scrie  următoarele:  Comunele  noas­
                     a v i  ar                   întregei  Case  domnitoare  române.  Castelul  a   tre  muntoase  din  cercul  pretorial  Geoagiul-
                Rugăm  p e  D -n ii  abonaţi  vechi   primit  numele  »Pelişor<,  şi  despre  menirea   inferior  au  earăşi  zile  triste.  In  9  Iunie  ho­
     şi  noi  să  binevoească  a  ne  trim ite  suma,  ce   ce  o  are  vorbeşte  următorul  act  comemora­  tarul comuni lor  Almaşul-mare, Nădăştie, Glod,
      ne  datorează,  ca  şi  noi  la  rîndul  nostru  se
     putem  face faţă  m arilor  cheltueli,  ce  avem   tiv,  subscris  cu  ocasiunea  sfinţirii:  »Noi,  Ca-   şi  Tecărău  au  /ost  sdrobite  de  o  grindini
                                                 rol  I,  Rege  al  României,  clădit-am  aceasta   care  abia  în  ziua  următoare s’a topit.  Păraele
      cu  edarea  şi  redactarea  foii  noastre.
                                                 casă  alăturea  de  falnicul * castel  Peleş,  pen­  şi  văile  în  urma  aceasta  s’au umflat,  causând
                                                 tru  iubiţii  noştri  nepoţi,  sfinţită  de  biserică,   stricăciuni  mari.  Şi  mai  tristă  li-a  fost  însi
           Asociaţiunea  la  Baia-mare.  Comitetul
                                                 spre  a  atrage  binecuvântarea  cerului.  Noi,   ziua  de  Joi  (11  Iunie),  care  doar’  numai  cu
      despărţământului  Sătmar-Ugocia  ăl  »Asocia-
                                                 Ferdinand,  Principe  al  României,  cu  Maria,   ziua  catastrofei  din  24  Iunie  1898  s’ar putea
     ţiunii  pentru  literatura  română  şi  cultura  po­
                                                 Principesa,  primit-am  aceasta  nouă  clădire   asâmăna,  când  au  perit  în  valuri  chiar  şi  un
      porului  român<  a  adresat  un  călduros  apel
                                                 cu  inima  recunoscătoare  şi  plină de dragoste.   considerabil  număr  de  oameni.  Joi  adecă,  o
      inteliginţei  şi  poporului  din  acele  părţi,  pen­
                                                 Intrat-am  cu  ai  noştri  copii  Carol,  Elisabeta   ploaie  torenţială  s’a  descărcat  în  munţii  Al-
      tru  participare  la  adunarea  generală,  ce  se
                                                 şi  Maria,  în  anul  mântuirii  1903,  ear’  al   maşului-mare,  în urma  căreia valea Almaşului-
      va  ţinea  anul  acesta  in  Baia-mare,  la  9  şi
                                                 domniei  regelui  Carol  I  al  38-lea,  în  ziua  de   mare,  care  trece prin  comunele Almaşul-mare,
      10  August.
                          *                      24  Maiu.  Datu-i-am  nume  Pelişor*.      Nădăştie,  Glod,  Ardeu  şi  Bozeş,  a  crescut
           Dl  Dr.  George  Dublesiu  a  d e p u s  la               *                      în  mod  înspăimântător,   causând  pagube
      B u d a p e s t a  cu  s u c c e s  bu n  c e n s u r a  Profesoară  nouă română.  Domnişoara   enorme.  Tot  aşa  şi  valea  Tecărăului  şi
                             l
      de  a d v o c a t .  S i n c e r i e  n o a s t r e  f e l i ­  Eugenia  Bardosy,  fiica  domnului  inspector   cea  a  Almaşului-de-mijloc,  cari  trec  prin  co­
      c i t ă r i !                              de  scoale  în  pensiune  Iuliu  Bardosy  din   munele Almaşul-mic, Balşa  şi  în  parte  şi  prin
                          *
                                                 Sibiiu,  a  făcut  în  Calocea  cu  eminenţă  exa­  Mada,  pe  unde  au  causat pagube foarte mari.
           Dacă  nu  vor  fi  asentâri  anul  acesta
                                                 menul  de  cualificaţie  ca  profesoară  pentru   Mai  ales  locuitorii  AlmaşulUi-mic,  cari  sunt
     înainte  de  Octomvrie,  atunci  —   după-cum
                                                 şcoalde  civile  de  fete,  şi  separat  ca  profe­  situaţi  pe  marginea  văii,  strîmtoraţi  întră
     scrie  »Neue  Freie  Presse<  —  feciorii,  cari  ar
                                                 soară  pentru  limba  francesâ,  cu  dreptul  de   două  dealuri,  au  suferit  pagube  uriaşe.  Ştie
      fi  să  scape  cu  1  Octomvrie  vor  fi ţinuţi până
                                                 a  putea  propune  in  limba  maghiară  şi  cea   Dumnezeu,  ce  va  mai  fi;  până  acum  însă
      la  sfîrşitul  lui  Decemvrie,  ceea-ce  se  poate
                                                 germană.                                   pe  aici  numai  rău şi sărăcie se arată.  Aproape
      face  în  puterea  unui  paragraf  de  lege.  In
                                                                     *                      zilnic  ne  cercetează  pipi  torenţiale, cari  spală
      1904  apoi  lipsa  de  feciori  o  vor  suplini  cu
                                                      Petrecerea  de  vară.  Reuniunea  soda-   şi  duc  Ia  vale  tot  ce  se  află  în  calea  lor.
     rezervişti.                                 lilor  români  din  Sibiiu  arangiază  o  petrecere
                          *                                                                                     *
                                                 de  vară  împreunată  cu  cântări,  declamaţiuni
           N ecro lo g .  Subscrişii cu inimă  înfrântă                                          Sinucidere.  Vineri,  12  Iunie  n.,  în orele
                                                 şi  joc,  Sâmbătă,  la  7/20  Iunie  1903  în  pavi-
      de  durere  aduc  la  cunoştinţă  numeroaselor                                        de  după  ameazi,  s’a  sinucis  un  funcţionar
                                                 lonul  de  vară  din  grădina  »Hermann«.
      rudenii  şi  cunoscuţilor,  că  prea  iubita  lor                                     de  postă  cu  numele  Ovâry  Frigyes,  afară  de
      mamă,  bunică,  soră,  cumnată  şi  soacră-  Vid.              *                      oraş,  pe  aşa  numitul  loc  al  pierzării  din
      Elena  Popovici-Barcianu nasc.  Iuga  de  Băcia   Uragane  groaznice.  Din  toate  părţile   Arad,  unde  au  fost  spânzuraţi  honvezii  din
      după  grele  suferinţe  a  adormit  în  Domnul,   ţării  sosesc  ştiri  despre  pagube  enorme  cau-   1848.  Se  svoneşte  că  ar  fi  şterpelit  o  sumă
      provăzută  cu  sfintele  taine, Luni,  în  15  Iunie   sate  de  uragane  cari  au  bântuit  mai  ales  pe   de  bani  din  oficiu.
      a.  c.  n.,  la  orele  121 s  p.  m.,  în  etate  de   valea  Tamisei.  Din  America  deasemeni  so­  .   ■»
     69  ani.  Rămăşiţele  pământeşti  ale  scumpei   sesc  ştiri  triste :  o  rupere  de  nori  a  pustiit   Loviţi  de  fulger.  Vineri,  12  Iunie  n
      defuncte  se  vor  duce  Mercuri,  la  17  Iunie   cu  desăvîrşire  crasul  Koppner  (în  Oregon),   după  amiaz  asupra  hotarului  de  la  Ruttka.
      a.  c.  n.,  la  orele 11  a.  m., dela casa mortuară,   500  oameni  au  fost  duşi  de  valuri.  Satul   se  descărnase  o  furtună  uriaşă,  dinaintea
      strada  Cisnădiei  nr.  7,  la Răşinari în  biserica   Lexington  e  pustiit  cu  desăvîrşire.  căreia  doi  lucrători  de  pădure  s’au  adăpostit
                                                                                            sub  un  brad.  Nici  nu  s’au  aşezat  însă  bine
      nouă,  unde  să  va  îndeplini  serviciul  divin               *
                                                                                            sub  brad,  şi  un  puternic  trăsnet  a  lovit  în
      funebral,  depunându-se  în  urmă în  cripta  fa­  Vestitul  hoţ  Micsinai,  care  a  furat dela
      miliară  de  acolo.  Văd. Iustina  Dr.  N.  Olariu   poşta  dri  Budapesta suma de 98.000 coroane,   copac  şi  în  ei.  Unul  (Pizsik  Gustav)  a  fost
      n.  P.  Barcianu,  Constantin  P. Barcianu,  Aurel   a  fost  prins  în  Iâszapâly,  de  cătră  4  ţărani,   ucis  îndată,  ear’  celalalt  (Crech  Jânos)  a
      P.  Barcianu,  Elena  I.  Popovici  născ.  P.  Bar­  din  bani  95  mii  sunt  la  el.  fost  rănit  grav.
                                                                                                                *
      cianu,  ca  fii  şi  fiice.  Carolina  N.  B.  Popp  n.        *
                                                                                                 Falsificător  de  hani.  Poliţia  din  Vârşeţ
      Iuga  de  Băcia,  ca  soră.  Nicolae  B.  Popp,   Un  duel  sângeros  a  avut  loc  în  Cluj
                                                                                            a  arestat  Vineri  pe  proprietarul  Vasa  Putnic
      Văd.  Elena  I.  Iuga  de  Băcia,  ca  cumnat  şi   la  11  Iunie.  Hollaky  Zoltân  de Kishalmâgy,
                                                                                            din  Vârşeţ  pentru  falsificare  de  bani.  Făcân-
      cumnată.  Iulius  Popovici,  ca  ginere.  Delia,   director  de  finanţe,  a  avut  duel  cu  pistolul
                                                                                            du-se  adecă  perchisiţie  în  casa  lui,  s’au  aflat
      Livius,  Elvira  şi  Mârioara  N.  Olariu,  Tiberia   cu  contele  Teleky  Jozsef.  Condiţiile  au  fost
                                                                                            la  el  45  piese  falsificate  de  5  coroane,  foarte
      C.  P.  Barcianu,  Elvira  şi  Victor  A.  P.  Bar­  grele.  La  a  treia  împuşcătură  Hollaky  a  că­
                                                                                            bine  succese,  precum  şi  alte  materii  şi  unelte
      cianu,  ca  nepoţi  şi  nepoate.           zut.  Glonţul  l’a  nimerit  în  piept.  Medicii  nu
                                                                                            pentru  falsificare.  Putnic  nu  e  novice  în
           Fie-i  ţărînă  uşoară  şi  memoria  bine­  au  nădejde  că  rănitul  va  scăpa  cu  vieaţă.
                                                                                            falsificarea  de  monede,  căci  a  mai  stat  pen­
     cuvântată !                                                     *•
                          *                                                                 tru  această  crimă  5  ani  la  răcoare.
                                                      Soldaţi  pompieri.  Presidentul reuniunii
           Archiducele  losif  a  ţinut  Marţi  în  9  n.                                                       *
                                                 regnicolare  de  pompieri  a  rugat  pe  ministrul
      1.  c.  revistă  asupra  armatei  din  Cluj,  a  vi-                                       Şepte vieţi pradă  focului.  In  satul  Boz
                                                 de  honvezi,  să  mijlocească  ca  soldaţii  să  în­
      sitat  apoi  museul  de  desemn  al  societăţii                                       (comitatul  Şopron)  s’a  iscat  Vineri  un  incen­
                                                 veţe  şi  deprinderile  de  pompieri,  până  ser­
      carpatine,  care  este  în  casa,  unde  s’a  născut                                  diu,  care  ajutat  de  un  vânt  mare  a mistuit  în
                                                 vesc  în  armată.  Ministrul  de  honvezi  s’a  pus
      regele  Matia.  După  aceea  însoţit  de primarul                                     scurt  timp  toate  clădirile.  Din  100  case  câte
                                                 în  conţelegere  cu  ministrul  armatei  împără­
      oraşului  Szvacsina  s’a  uitat  la  statua  lui  Ma­                                 erau  în  sat,  au  ars  scrum  92  împreună  cu
                                                 teşti  şi  amândoi  au  cerut  dela  comandanţii
      tia,  dând  expresie  că-i  place execuţia.  Archi­                                   tot  ce  era  în  jurul  lor.  Biserica  încă  a  ars
                                                 de  staţiuni  să- le  spună,  cum  s’ar  putea  face
      ducele  a  dat  apoi  prânz,  la  care  au  fost  in­                                 până  în  temelii.  Pe  lângâ  paguba  enormă,
                                                 aceasta.  Deprinderile soldaţilor  şi în ale pom-
      vitate  oficios  căpeteniile  oraşului,  consiliul                                    grozavul  incendiu  a  secerat  şi  şepte vieţi ome­
                                                 pieritului  ar  fi  de  mare  folos,  căci  atunci  şi
      universităţii  şi dignităţile militare.  După  prânz                                  neşti :  o  femeiă  bătrână  şi  6  copii  şi-au  aflat
                                                 reuniunile  de pompieri  dela sate ar da înainte.
     a  cercetat  archiducele  universitatea.                                               moartea  în  flăcări.
                          *                                          *                                          *
   1   2   3   4   5   6   7   8