Page 1 - Bunul_Econom_1903_26

Anul IV. Orăştie, 5 Iulie n. 1903 Nr. 26

REYISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Remnii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii romane de agricultură din comitatnl SiMinliii".

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e ra te.
Pentru R o m ln ia 15 lei pe an. Abonamentele şt inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. ,0025. în flecare Duminecă. C-TUL CASEI DE PĂ STR A R E PO ŞTA LE Nr. >0025.

Starea economică neapărate trebuinţe. In unele regiuni să gă­ bun, de o sporire mai însemnată a număru­
sesc şuri, cari adăpostesc întreagă recolta de lui vitelor, cum şi împuţinarea vădită a
a ţeranulni roman din Ardeal şi Ungaria. bucate, şi nutreţul pentru vite, şi grajduri numărului oilor şi caprelor..
călduroase şi în multe privinţe igienice. Peste O mare scădere se observă şi acum în
(Urmare şi fine).
tot să găsesc la noi, după împregiurări, şuri purtarea agricuiturei peste tot. In multe lo­
Laudabila noastră industrie textilă a mai mari sau mai mici, şi grajduri în toată curi causa zace în împrejurarea, că moşiile
provăzut şi provede în mare parte şi în pre- forma sau şi numai aşa numite poete, dar’ nu sunt comâssate şi astfel nu se poate in­
sent pe ţăran cu Vestminte corespunzătoare şi aceste afară din pămănt şi destul de căldu- troduce o economie mai raţională, rămânând
şi trainice, ear’ locuinţa sa cu toate ţăsâturile rosse şi igienice. In unele regiuni se mai gă­ tot pe lângă sistemul vechiu de trei sau
mai necesare. sesc aproape în toate curţile şi şopuri, coşere, două hotare; ear’ în multe locuri unde co­
Locuinţa masarea s’a
ţ ă r a n u l u i săvîrşit, ea
nostru este, este în de­
după împre- trimentul ţă­
giurări, mai ranului, din
mult sau causa că nu
mai puţin s’a reservat
corespunză­ păşune co­
toare. Dară mună, sau
casele nu­ că s’a făcut
mai în par­ împărţire
tea cea mai necorespun­
mică sunt zătoare, aşa
din peatră că poporaţi-
si cărămidă unea e mult
»
şi acoperite mai rău si­
cu ţîgiă, to­ tuată după
tuşi în apro­ comassare
pierea mun­ decât înain­
ţilor etc. să te de a-
găsesc mu ­ ceasta.
te case de Partea cea
bârne, aco­ mai negiesă
perite cu a agricuitu­
ţîgiă, scân­ rei este şi
duri sau şi- azi la noi
se, ear’ în pomăritul
locuri cu şi legumări-
păduri mai tul cari ar
puţine case trebui să a-
sunt de grădele, bătute cu păment şi aco­ coteţe, pivniţe, fântâni ş. a. lucruri trebuin­ jungă în floare la fiecare casă ţărănească.
perite cu paie sau trestie. In bordeie abia cioase în economia casei. Chiar şi închisoarea In majoritatea grădinilor ţărănimei noastre
se găsesc Români locuind. ogrăzii este corespunzătoare în multe regiuni cel mult dacă creşte iarbă, în foarte multe
Nici mobilele neapărat trebuincioase nu locuite de Români. să văd numai burueni. Chiar şi unde se cul­
lipsesc din casa ţăranului nostru: masa, la­
Rasa vitelor noastre este pornită spre tivă pomii pe o scară mai întinsă, rar de
viţele , patul şi scaunele, cum şi cuierele, tot să aleg soiurile cele mai bune; ear’
ameliorare. Rase din alte ţări încep a se in­
icoanele, vasele etc. legumele se cultivă în mod sistematic nu­
troduce, îndeosebi în oraşe şi împrejurimea
De dorit lasă unde şi unde curăţenia lor. Nutrirea vitelor însă lasă mult de dorit mai în oraşe şi cel mult în unele comune
casei, nu arare-ori a trupului şi veştmintelor. în diferite locuri. Păşunile sau împuţinat, din apropierea oraşelor. Nici stupăritului,
In mare parte însă a caselor ţărăneşti să ve- nutreţurile artificiale abia au început a se acestui ram economic folositor, nu i-se dă
deşte curăţenie şi ordine. introduce id-colea; ear’ livezilor naturale nu atenţiunea cuvenită. In lipsa cultivării în
Trecănd la edificiile economice găsim li-se dă în cea mâi mare parte îngrijirea tre­ massă a pomăritului raţional, a legumilor
că şi aceste în general corespund celor mai buincioasă. De aici lipsa de nutreţ mult şi şi stupilor, ţărănimea noastră este lipsită de