Page 4 - Bunul_Econom_1903_26
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 26
scoate tot gunoiul afară; vom mătura bine P e n tru fem ei.
Pentru E c o n o m i toţi pereţii, eSlele,' ulucele etc! cu o' mătură
aspră şi vom spăla tot ce putem ajunge cu
zamă de tutun. In fine cu cât vt>m ţinea mai Stufat.
Cum împedecâm ca untul se nu devie
multă vreme grajdul gol, cu atât va fi mai Se topeşte unt sau unsoare într’o cra
prea moale ?
bine. " ■ tiţă şi să pun cepe mărunte sau felii de cepe
De multe ori observăm, vara cu deo mari să se prăjească. După-ce s’au rumenit
sebire, că untul ne ese totdeauna prea moale, cepele să scot din cratiţă şi se pune o mână
aşa că transportul lui devine foarte greu. PENTRU MESERIAŞI
de făină în Unsoare să se rumenească puţin;
Causa poate fi nutreţul, • ce dăm vacilor sau apoi să taie carne de vită feartă sau de miel
modul de preparare a untului. Astfel untul de la Pericolul vâpselei cu păcură pe fer.
în bucăţi mici şi să aşâză în cratiţă dim
vacile, ce sunt nutrite vara numai cu nutreţ Muit se foloseşte încă văpsirea ferului
preună cu ceapa, ca să se prăjască puţin,
verde, va fi totdeauna mai moale. Se reco- cu păfeurâ pentru a-4 feri de rugină şi în
după care să umple cu zamă de carne sau
mândă deci a le mai da şi ceva fân sau chiar realitate. să ajunge tocmai la un resultat con
cu zamă de mazere, să acopere cratiţa şi si
şi numai pae pe lângă nutreţul verde. Tot trar. După constatarea mai multor ingineri
Iasă să clocotească ibine şi să scadă. Se
asemenea vom proceda când le -nutrim cu distinşi Ia Schimbările de temperatură să for
poate adauga şi foi de dafin (laur) şi ustu
turte de sămânţă de in, cânepă, rapiţă etc., mează o apă de păcură conţinând nişte să
roi, dar’ că îi dă mai bun gust este oţetul
în care cas el devine uleios chiar. Un bun ruri (seruri ainoniacale) care atacă metalul.
şi un ardei roşu (paprică).
mijloc pentru a face ca untul se ne easă Multe fabrici care construesc maşini cu va *
mai vârtos este: ca smântână, din care ba por âu oprit cu desăvârşire văpsirea cu pă
Boabe de mazere verde pentru iarnă.
tem untul, să o frecăm cât se poate de tare cura pe metale şi au înlocuit-o prin ulei de Putem păstra boabele încă verzi de
şi apoi să o încălzim până la temperatura in ferbinte.
mazere pentru iarna viitoare în aşa mod că
la care să acreşte. Tot asemenea va rămânea
Cum curăţim obiecte de cositor. dacă Ie gătim am crede că sunt atuncia
untul mai tare dacă scoatem apa din el prin culese din grădină. Conservatul (păstratul)
frământat, ceea-ce putem face mai uşor. dacă Facem un amestec de tărîţe de grâu şi acesta să face în mai multe moduri, din
îl răcim cât se poate de tare. cretă pisată foarte fin sau 93 părţi carbonat
de magnesie şi 7 părţi oxid de fer foarte care voim a aminti numai două şi anume
cele mai lesnicioase. Alegem boabele încă
mărunt pulverisat. Curăţim cu una din aceste
Contra muştelor la vite. verzi din păstăi şi le uscăm la soare sau în
amestecuri obiectul de cositor şi apoi îl fre
Fiecare econom a putut observa cât tr’un cuptor nu prea cald şi le păstrăm în
căm cu o petecă curată moale sau cu o bu
chin să produce cailor şi vitelor prin împunsă săculeţe de pânză rară, care le acâţăm într’o
cată de pele atâta până-ce se iveşte lustrul,
turile şi sugerea sângelui de cătră diferite care însă nu se va arăta dacă cositorul nu cămară la loc aerisat şi uscat. Alt metod
soiuri de muşte ca: muşte de cal, strechia, este curat, ci amestecat cu alte metale. de conservare este că legăm zahăr nu prea
musca comună, ţînţari şi altele, cari le amă- gros şi aruncăm boabele în zahăr, aşa ca ele
resc traiul mai ales vara când sunt la păşune. să se îmbrace fiecare ca cu o cămaşe de
Contra acestora ne folosim ungând vita cu Medicul casei. zahăr şi apoi le punem să se usuce la soare.
materii, a căror miros nu-’l pot suferi aceste Le păstrăm ca şi cele precedente.
insecte. O unsoare bună spre acest scop
A lt m â n ca ţi brânză p rea m oale.
preparăm în următorul mod: In unsoare de
porc sau ori-care altă unsoare ferbem o bună Brânza devenită prea moale este tot A d v o catu l p o p o ru lu i
porţiune de foi de dafin (laur) adăugând şi deauna în descompunere (putrezire), cu care
ceva ulei de cuişoare, ulei de eucalipt şi creo- ocasiune, mai ales dacă este păstrată în loc M ă cela rii până acuma puteau exer
lină. Această unsoare se poate păstra în cu închis şi cald, se formează o otravă asămă- cita fără nici o restricţiune şi meseria de
tii de tinichea (pleu) ori cât, până-ce avem nătoare otrăvei din cârnaţii stricaţi. Se ne carnăţari. Ministrul de comerciu prin ord.
trebuinţă de ea. In loc de a ferbe frunze de ferim deci a mânca astfel de brânză, mai nr. 17.859 din 1903, a despărţit aceste me
dafin putem cumpăra deadreptul ulei de da ales vara. serii cu totul şi a dispus că toţi aceia, care
fin (laur) din apotecă, de unde ne putem au intenţiunea se exercite amândouă mese
C ontra fr ig u r ilo r de baltă (fr ig u r i
procura şi uleiul de cuişoare şi eucalipt şi riile, trebue să-’şi procure două licenţe de
p a lu stre, m a la ria ).
creolină. Această unsoare păstrează multă meserieşi. Dacă vre-unul nu este în stare a
Prin localităţi băltoase, adecă unde sunt
vreme mirosul seu, şi ungem cu ajutorul dovedi că este apt pentru amândouă meseriile,
multe ape stătătoare, care mai ales vara de
unei peteci vitele pe corp unde să aşează este dator a-şi ţinea un conducător specialist
vin cuiburi a tot felul de boale secerând pe
muştele mai mult. pentru ramura respectivă.
fiecare an sute şi mii de vieţi de oameni,
acolo domneşte de regulă şi frigurile aşa- Şcoală de p o m i (p ep in ieră ) este
Distrugerea căpuşelor la oi. numite de baltă, frigurile palustre sau mala datoare fiecare comună a înfiinţa şi întreţi
Cu distrugerea căpuşelor, cari sunt atât ria. In contra acestora chiar nici chinina nu nea, în care pruncii dela şcoala primară exe
de vătămătoare oilor, începem mai bine după- este leac desăvârşit şi absolut sigur. Există cută lucrări practice pentru cultura pomilor
ce am tuns oile şi rănile făcute cu această însă o medicină pe cât de eftină pe atât de sub conducerea şi instrucţiunea învăţătorilor
ocasiune s’au vindecat. Se recomandă o mul bună, a le cărei resultate le-au recunoscut chiar şi, pe cât e posibil, se cultive şi răchită pen
ţime de mijloace pentru a le omorî. Una şi medicii. Eată acest medicament: să taie tru nuele pentru împletitul coşurilor. Pomii
din acestea este şi tutunul (tăbacul). Pentru o lămâie în bucăţi şi se ferbe ca cu l/2 litru crescuţi în pepiniere se vor folosi pentru
100 de oi ferbem 1ji kgr. tutun de cel mai apă într’un vas nou de pământ smălţuit, plantarea drumurilor şi uliţelor, a păşunilor,
ordinar în 2 litri apă şi zama dobândită o până-ce scade la două din trei părţi. Zama a locurilor sterpe, pentru fixarea năsipurilor
mai subţiem cu alţi 4 litri apă. Cu această o strecurâm printr’o pânză curată şi o lăsăm şi a terenurilor care fug, întărirea malurilor,
fluiditate frecăm cu ajutorul unei perii tot să stea peste o noapte ca să se limpezască rîurilor şi alte asemenea. Pentru aceste sco
corpul oii, pentru prima-dată curând după bine. Din aceasta apoi ia bolnavul câteva zile puri se pot vinde pomi şi particularilor. In
tuns şi apoi încă odată după 3—4 săptă de-arândul câte un păhar în timpul când scop de creştere a vermilor (gândacilor) de
mâni. Este bine ca după această spălătură nu-’l prind frigurile. Gustul acestei medicine mătase se va purta grija şi de înmulţirea
oile să nu le ţinem 2—3 săptămâni în graj este cât se poate de neplăcut, însă alungă frăgarilor (duzilor, aguzilor). (Art. de lege
dul, în care au stat mai nainte. In schimb frigurile ucizătoare. XII. §§. 43—49 din 1894).
vom face în el curăţenia cea mai mare. Vom
