Page 2 - Bunul_Econom_1903_26
P. 2
Pag- 2 _________ ;___________ „____ BUNUL ECONOM Nr. 26
trei isvoare foarte însemnate de câştig şi de felul de însoţiri folositoare, cum sunt însoţi Desid. Kolossvâry. Ministrul croat: Ni-
nutremânt preţios în casă, fără să mai amin rile de valorisare a productelor agricole, în colae Tomaşici. ^
tim de perderea din punctul de vedere este soţirile de lăptărit,ş. a,; Adecă din cabinetul vechi u (al lui
tic, igienic, etc. 6. ei să,pregătească terenul pentru In Szell) au eşit miniştrii Szâchenyi, Fejer-
Unul din cele mai mari rele actuale troducerea industriei agricole in popor; vâry şi Ervin Cseh; In locul lor a in
este fără îndoială înglodarea ţărănimei în 7. şi tot ei să fie organisatorii diferite trat Khuen-Hedervâry, Kolossvâry şi
datorii. Rar ţăran să nu fie dator; unii cu lor scoale agricole,'ce cu timpul vom ajunge Tomaşici.
sume mari ce trec peste puterile lor. Mai rău să înfiinţăm, fie acelea inferioare sau medii, Duminecă noul cabinet a fost pri
e, că datoriile cresc mereu, multe din ele fie ele scoale de grădinărit, de vierit, etc. • mit în audienţă solemnă la Maiestatea
fără a fi întrebuinţate pentru a face agricul Nu voim să înşirăm aci tot ce este a Sa şi a depus jurământul.
tura mai rentabilă, ci adesea pentru îngro se face pentru îmbunătăţirea sorţii ţăranului,
păciuni, ospeţe, botezuri, vestminte ş. a. a cărui situaţiune din punctul cel mai im Criză m in isterială în A ustria.
Din impasul în care ţăranul a ajuns portant de vedere, din punctul de vedere
prin datorii, va putea eşi numai îndrumat economic, este până acum puţin studiată. Se telegrafiază din Vinena, că Mi-
fiind a face o economie mai raţională în nistrul-preşedinte Dr, Korber a înain
Pentru-ca situaţiunea economică a po
toate direcţiunile. porului să fie cunoscută in toate amănuntele tat M. Sale dimisia cabinetului. Motivul
Spre acest sfîrşit trebue să ne creştem şi pentru-ca pe basa datelor reale să se poată demisionării e retragerea proiectelor
specialişti şi să facem tot posibilul pentru proceda cu plan Ia o lucrare sistematică şi militare în Ungaria. — M. Sa n’a ho-
asigurarea existenţei lor, ca astfel cu ajutorul de cel mai mare folos, constatăm şi cu a- tărît încă în chestia demisionării.
lor să putem organisa forţa productivă a po ceastă ocasiune, că trebue să ne mai amâ
porului nostru. Ne trebue propagatori spe năm înjghebarea unei statistice economice. Situaţia parlam en tară în Serbia.
cialişti ai învăţământului şi practicei agricole, Aceasta are să fie pentru progresul economic In viforoasa şedinţă de Mercuri a
nu numai în pedagogii şi în seminariile teolo al poporului o lumină, care va uşura nu nu scupcinei, radicalii au învins cu mare
gice, ci şi în şcoalele poporale, şi mai ales mai începutul lucrării de organisare, ci şi majoritate şi au pretins, că guvernul
în massa ţăranului adult. ajungerea scopului. S. să se presinte representaţiunii naţionale
Intru ajungerea acestui scop este neapă penttru-câ actualul minister nu este
rat trebuincios, ca o parte a stipendiilor din identic cu acel numit de rege.
număroasele noastre fundaţiuni să o destinăm DIN LUME Cele din urmă veşti vorbesc deja
pentru cualificarea de specialişti agricoli, ca de-o crisă ministerială. Lui Avacumo-
cu chipul acesta să ne formăm un personal, vici i-a succes, ce-i drept, până acuma
cu al cărui ajutor să putem: Noul m in ister al Ungariei. să aplaneze diferendele dintre deosebi
1. înfiinţa şi conduce cu pricepere reu Sâmbătă contele Khuen-Hâdervâry tele nuanţe politice, dar’ acum trebue
niuni agricole româneşti în toate comitatele a presentat lista noilor miniştri şi Ma- să recunoască, că nu mai are în scup-
cu poporaţiune românească şi tovărăşii agri jestatea Sa a aprobat-o. Cu aceasta s’a cină maioritate sigură. Radicalii sunt
cole în toate comunele noastre; aplanat crisa. .Miniştri au rămas tot cei convinşi, că la nouile alegeri vor obţi
2. ca aceşti specialişti să conducă or- vechi, afară de ministrul croat, de hon nea maioritatea sdrobitoare şi astfel
ganisarea şcoalelor economice de repetiţiune; vezi şi a latere, n’au poftă să susţină actualul cabinet
compus din liberali şi progresiţi. Ei cer
3. ei să organiseze grădinile şcolare atât Eată noul guvern:
de negligate; . Ministrul-president, de inierne şi disolvarea scupcinei.
4. ei să organiseze prelegerile econo (în mod provisor) a latere: conte Carol
Confiscarea averei lu i A lexandru.
mice pentru ţăran şi înşişi să ţină prelegeri Khuen-Hedervâry. Min. de finanţe: La-
cât mai adesea prin comune; dislau Lukâes, agricultură: Ig. Darâny, In privinţa averii fostului rege
5 ei să adune forţele răsleţe ale ţăra culte şi instrucţiune publică: luliu Wlas- Alexandru, s’au născut divergenţe de
nului întrunindu-le pentru formarea de tot sics, comerciu: Ludovic Lang, honvezi: păreri între rege şi guvernul seu. Re-
Dobînda mare, rupe ciochinele, şi până scoţi în capăt. Nevoia învaţă pe cărăuş şi
F O I T Ă
9
a nu găsi mantaua nu erai dator. Cu rudele cine are barbă are şi peptene.
bea şi benchetueşte, dar neguţătorii nu face, Nu te amesteca în intrigi. Nici pe dra-
Sfaturile lai Păcală cătră Tândală. căci deşi singele apă nu se face şi cămeşa e cu să-l vezi, nici cruce să-ţi faci. Nici lupul
mai aproape decît anteriul, dar nepotul e pe bălaia, nici bălaia pe lup. Ia-ţi catrafusele,
(FR A G M E N T )
salba dracului. Frate, frate, brînza e cu bani. şi fugi ca dracul de tămîe. Nu te încrede în
(Urmare şi fine). Nu fii răpitor. Mai bine nici oaia cu doi caracterul omului în slujbă. El este o brînză
Fereşte-te de proşti şi de nebuni. Ne mei, nici lupul flămînd. bună în burduf de câne.
bunul n’asudă nici la deal, nici la vale, şi Lasă pe oameni în ideile lor. Vîntul Nu gândi că o să scapi de dînsul. Ba
prostului nici să-i faci nici să-ţi facă. El învaţă bate, cânii latră. Tot ţiganul îşi laudă cioca nul rău nu se perde, şi are ac pentru cojo
bărbieria la capul tău, Şede pe măgar şi nul. Zică zece tu tae una. Vrabia mălaiu vi cul tău, nici socoti că s’a îndrepta; calul
caută măgarul. Nu-1 primesc în sat, şi el în sează, şi calicul comândare. bătrîn nu se mai învaţă a juca. Când nu e
treabă casa vornicului. Prostia din născare, Nu da împrumut, ca să nu-ţi faci duş în slujbă e omul cel mai de treabă, dar pos
leac nu mai are. Cine se amestecă în tărîţe, mani. Dă-ţi popo, pintenii, şi bate iapa cu teşte robul lui Dumnezeu că n’are ce mînca;
îl mînîncă porcii, şi apoi spune-mi cu cine câlcîile; ş’apoi, prinde orbul scoate-i ochii. şi câte spune, sunt o frumoasă poveste, dar’
te aduni, să-ţi spun ce fel de om eşti. Nu te bucura la câştiguri mici, pentrucă cu mare minciună, căci minciuna boerească trece
Nu te hrăni cu nădejdea şi cu făgădu un rac tot sărac, c’un pitic tot calic ; dar în ţara Ungurească. Caută să-ţi fie supuşii
inţele. Inţâleptul făgădueşte, nebunul trage când umbli cu miere linge-ţi degetele. Pri vrednici, ca să nu zică lumea că cum e tur
nădejde. Să trăeşti murgule, să paşti iarbă meşte orice-ţi vor da. Calul de dar nu se cul e şi pistolul. Dă-le pildă bună, pentru-că
verde. Ce-i în mînă, nu-i minciună, şi e mai caută în gură ; şi cine n’are ochi negri să peştele dela cap să împute. Nu fii falnic,
bine acum un ou, decât la anul un bou. rută şi albaştri. Cînd vei voi să te apuci de nici face din ţînţar armăsar. In urma rgş-
Chelbosului tichie de mărgăritar nu îi ceva, prinde epurele cu carul. Mîţa cu clopot, boiului, mulţi voinici şe arată. Vulpea dacă
trebue. nu prinde şoareci. Nu te îngriji cum o s’o n'ajunge, zice că pute. Să nu fi din cei care
