Page 3 - Bunul_Econom_1903_26
P. 3

Nr.  26                                             BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  3

       gele  voia  să  extradeie  averea  moşteni­      Reuniune  de  a s ig u r a r e a   vitelor.  In  Durata  maximală  a  unui  împrumut  hi-
       torilor  lui  Alexandru,  dar’  guvernul  s’a  Rodna-nouă,  după-cum  serie  «Revista  Bistri­  potecar  acordat  numai  pe  edificii  va  fi  de
       opus,  cerând confişcarea ei.  îSe vorbeşte,  ţei*,  Ia  sfatul  preotului  Pamfiiu  Grapini,  s’a   20  de  ani  (pân'acum  de  10  ani).
       că  va  întreveni  ambasadorul  rusesc  ca  ţinut  în  14  Iunie  o  adunare  de popor,  şi  ce-   Pe  basa  împrumuturilor  hipotecare,  ce
       să  aplaneze  afacerea.  Probabil  va  în­  tindu-se  un  proiect  de  statute  pentru  o   se  vor  vota  cu  începere  dela  1  Iulie  a.  c.
       vinge  părerea  regelui.                    «Reuniune  economică  de  despăgubire  în  cas   «Albina*  va emite  scrisuri  fonciare cu 41/2°/0.
                                                   de  daune*:  proprietarii  de  vite  au făcut  între   Reformele  acestea  credem  că  vor  fi  in-
        Măcelul  ovreilor  dela  Chişinew  fi      sine  un  contract  social:  că  să  vor  ajutora   timpinate  pretutindenea  cu  satisfacţiune  şi
                     Btatele-unite.                unul  pe  altul,  în  cas  când  ar  păgubi,  ca  aşa   vor  afla  aprobarea  tuturora,  căci  prin  ele  se
                                                   — până  la  întărirea  statutului  proiectat—   ei  oferă  micilor  noştri  proprietari  posibilitatea
            Presidentul  Statutelor-unite Roose-
       velt  a  luat  asupra-şi  să  presente  gu­  totuşi  să  fie  ajutoraţi.  —  Tot  atunci  li-s’a  de  a-şi  converti  sarcinile  hipotecare  mai
       vernului  rusesc  pe  cale  diplomatică  un   explicat  şi legea  şi modalităţile  de a  să  putea  scumpe,  ce  Ie  au  pe  la  institutele  străine,
       protest  al  Ovreilor  din  Statele-unite   asigura  economii  şi  la  casa  statului.  nu  totdeauna  binevoitoare  faţă  de  ei,  în  îm­
                                                                       * '                    prumuturi  mai  eftine,  la  un  institut  la  bună­
       contra  măcelului  dela Chişinew.  Guver­        „Albina*  institut  de  credit  şi  de  eco­
       nul  Ţarului  a  declarat,  că  nu  accep-                                             voinţa  căruia  pot  conta  totdeauna.
       tează  protestul,  fiindcă  Rusia  nu  se   nomii  in  Sibiiu.  In  una  din  şedinţele  sale            („Revista  Economică").
                                                   din  urmă  direcţiunea  primului  nostru  institut
       amestecă în afacerile interioare  ale  altui
                                                   financiar  a  luat  unele  decisiuni  de  cea  mai
       stat  şi  nu  permite  nici  ca  alt  stat  să
                                                  mare  importanţă  cu  privire  la  împrumuturile
       se  amestece  în  afacerile  interioare  ale
                                                  hipotecare  acordate  în  scrisuri  fonciare.
       Rusiei.  Presa  dominată  de  Ovrei  face,       Anume cu  începere  dela i  Iulie „Albina“   Invitare la abonament.
       mare  capital  politic  din  acest  incident
       sensaţional.                               va  acorda  împrumuturi  hipotecare  dela  cor.
                                                  io o o•—  in  sus  cu S1U°loi  susţinând  etalonul
                                                  de  pân’acum  de  6%  numai  pentru  împru­  B u n u l   E c o n o m
                 Ştiri  diverse.                   muturile  hipotecare  vechi  şi  pentru  cele-ce   R E V I S T Ă  P E N T R U  A G R I C U L T U R Ă ,
                                                  se  vor  acorda  de  aci  înainte  in  sume  mai   ~— ~  INDUSTRIE  Şl  COM ERCIU
            Exposiţie  de  oi  tn  Poiana.  Cu  scop   mici  de  K  1000"—.                      oaişw ss  (Ss«szTir«s).
       de  a  studia  diferitele  soiuri  de  oi  de  rasă   Tot  cu  începere  dela  1  Iulie  a.  c.  in­
       aleasă  şi  de  a  chibzui  asupra  culturei  raţio­  stitutul  «Albina*  va  acorda  împrumuturi  hi­
       nale  a  oilor, dar  mai  ales  cu  scop  de-a  va­  potecare:                         Cea  mai  eftină  ş i  ioiodaiă unica  foaie
       loriza  lâna  şi  celelalte  produse  ale  oilor,  co­  a)  dela K   200 —  K  1.000 pe  10 ani
       mitetul  central  al  >Reunii:nei române  de agri­  b)  »  »   1.000—  »  5000  »  20  »  românească  în  fe[u [  ei,  cu  iiusiraiiuni
                                                                                                                                  t
       cultură  din  comitatul  Sibiiu*,  a  luat  hotărire   c)  »  »   5.000—  »  10.000  »  30  »
      a  aranja  în  10  Iulie  n.  c.  exposiţie  de  oi  în   d)  »  »  10.000— în   sus  »  40  »          c o s t ă :
       fruntaşa  comună  Poiana  (lângă  Mercurea),     Petenţilor  le  va  sta,  se’nţelege,  în  voie  pe  anul  în tre g ..................... i   coroane,
       dat  fiind,  că  pOporaţiunea  din  partea  locului   ca  din  o  categorie  superioară să  opteze  pen­  pe  jumătate  an  .  . . .   .  . 2   „
       se  îndeletniceşti cu  cultura  în  mare  a  oilor.  tru  una  inferioară;  adecă  vor  putea  lua  îm­  Pentru Eomânia..................... 15  lei  pe  an.
       La  această  exposiţie  Reuniunea  va  distribui   prumuturi  pe  termine  mai  scurte,  decât  cele
       premii  în valoare  tot de  200  cor.  şi  in acelaşi   maximale  fixate  în  regulament.  <>L  CASSEI DE PĂSTRARE POŞTALĂ No.  10025.
      timp  măsuri  se  vor  lua  ca  şi  primăria  co­
                                                       Anuitatea  semestrald  va  fi  la  împru­
       munală  şi  institutul  de  credit  »Mielul*  se                                            Abonamentele  se  plătesc în ain te
                                                  muturi :
       creeze  premii,  ce să  se  distribue  între  expo­                                    si  se  pot  face  cu  p rim a   »i  a  ori­
                                                     pe 10 ani  K  644  de fiecare K 100 —
      nenţi.  La  exposiţe  va  asista  după  toate  pre­                                     cărei  luni.
                                                      » 20 »  »  4 09  »    »   > 100 —
       vederile  şi  directorul  institutului  de  valori­                                                            Administraţia.
                                                      » 30 »  »  3 39  »   »    > 100 —
      zare  a  lânei  din  Budapesta.
                           *                          » 40 ,  »  3 09  »   >    >  ' 100 —
      zic:  Lasă-mă  să  te  las,  şi  ia-1  de  pe  mine   te  mai  apuci  de  ea.  Ulciorul  nu  merge  de  pusă  regelui  Perşilor  Sapores,  care  doml  41
      că-1  omor.  Nu  te  certa  cu  cei-ce  sriu  mai   multe-ori  la  apă.                 ani  şi  sub  care  număroase  lupte  religioase
      multe  decât  tine.  Haide,  tată,  să-ţi  arăt  pe   Avea  încă  multe  de spus moş  Tândală,   au  isbucnit  între  cele  trei  secte  atunci  exis­
      mama.  Nu  te  mândri,  căci  mândrului îi stă  când  a  luat  de  samă  că  nu-’l  ascultă  nime,   tente:  Ortodoxii,  Nestorienii  şi  Eutichianii
      Dumnezeu  împotrivă.                        căci  noi  cu  toţii  adormisem  şi  horâiam.  Aşa   (Iacobiţii).  Multă  jertfă  au  cerut  aceste  neîn­
            Nu  te  năcăji  pe  soartă.  Norocul  cine-1   dar’  făcu  şi  el  ca  noi.      ţelegeri, care culminau de multe ori în  cruzimi.
      ştie?  Fâ-me  proroc,  să  te  fac  bogat.  Beţivu­                      C.  N egru ţi.  Mai  ales  persoanele  puse  în  exercitarea  ser­
      lui  şi  dracul  îi  ese  cu  oca  înainte;  însă  vre­                                viciului  divin  erau  atacaţi,  şi  nu  era  cruţat
      mea  le  îndreaptă  toate.  Vremea  vinde  lem­     O  S Â N D I T U        L          nimica  pentru  a  face ultimele zile  a  unui ere­
      nele  şi  nevoia  le cumpără. Tu  ferbe  mazerea                                       tic  cât  mai  amare.  Un  astfel  de  preot  osân­
      şi  taci.  Joacă  ursul  la  cumetrul, poate  a  juca     (Vezi  ilustraţia).          dit  la  moarte  prin  foame  şi  sete  represintă
      şi  la  tine.  Nu  te  mânia  pe  lume.  Se  mânie   Toţi care  s’au  ocupat  cu  istoria  popoa­  ilustraţia  noastră.  Cu  feare  la  mâni  şi  pi­
      văcarul  pe  sat  şi  satul  nu  ştie  nimic.  relor  a  trebuit  să  recunoască,  că  unul  dintre  cioare  mai  e  legat  şi  cu  un  lanţ  la  gât  de
           Umileşte-te,  capul  plecat,  nu-’l  taie   popoarele  cele  mai  civilisate  în  anticitate  a   un  stâlp  bătut  în  pământ,  aşteaptă  moartea
      sabia.  Cine  se  înalţă,  se  smereşte;  şi  dacă   fost  acela  al  Chaldeenilor.  Un  popor  mic   înplorând  cerul  a-i-o  grăbi,  ca  să-l  scape
      ajunge  cuţitul  la  os,  şi  petreci  ca  cânele  în   dar  care  s’a ocupat mult în vechime  cu ştiinţa   mai  de  grabă  de  chinurile  ce-1  cuprind.
      car,  tiăeşte  ca  vermile  în  rădăcina  hreanului   mai  ales  cea  astronomică  este  aşezat  într’un
      până  va  veni  vremea,  ca  cuiu  pe  cuiu  să  ţinut  din  Azia  anterioară  spre  sud-ost de  Ba-   I n t r e  c o p i i .
      scoată.  Nu  fii  obraznic.  De  te  vor  pofti  la   bilon  Ia  cursul  de  jos  al  Eufratului  până  la   —  Câţi  ani  ai,  Costică?
      masă,  tu  nu  te  trage  sub  masă;  dar’  nu  fii   deserturile  Arabiei.  Cu  începerea  erei  creş­  —  Am  împlinit  zece  alaltăeri.  Dar’  tu
      supărător,  că  ar  zice  că:  Mart  din  post  nu   tine  s’au  transplantat  şi  învăţăturile lui  Chris-   Leii?
                                                                                                  —  Unsprezece.  Ar  trebui  să  am  doi­
      mai  lipseşte.  De  vei  păgubi  in  vre-o  neguţă-  tos  între ei.  Et s’ah putut dcsvolta sub  domnia
                                                                                             sprezece,  dar’  un  an  am  fost  bolnavă.
      torie,  să-’ţi  fie  învăţătură,  ca  altă-dată  să  nu  regilor  Părţi.  In  curând  Chaldea  însă  fu  su­
   1   2   3   4   5   6   7   8