Page 1 - Bunul_Econom_1903_41
P. 1

Anal  IV.                                 Orăştie,  18  Octomvrie  n.  1903.                                       Nr,  41














                    REYIŞTA          PENTRU         AGRICULTURA,              INDUSTRIE           ŞI   COMERCIU

        ORGAN  AL:  „Reusianii  Economice  din  Orăştie"  şi  „Renninnii  roite de  agricultură  diu coiitatul            Sibiiului“.


                    A B O N A M E N T E :                          A P A R  E:                               I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
                Pentru  Rom ânia  15  Iei  pe  an.   In  fiecare  Duminecă.                       Abonamentele  şi  inserţiunile  se  plătesc  inăînte,  '
           C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10025.                                        C-TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10025.
                                                    Dar’  pachetarea  merge  mai  greu.  In-  I  şi  aşa  să  omoară  cu  şezutul  şi  cu  urîtul.
            Isvoare jde  venit.
                                                    tâiu  nu  o  ştie,  a  doua  nu  are  corfe   Gel  dintâi u  lucru  e  să  avem  materialul,

                            11.                     ieftine  şi  la  îndemână.  Acestui  neajuns  din  care să  pot  împleti  corfele.  Şi  acesta
             Mulţimea  poamelor,  ce-a  rodit  a-   am  dori  să-i  punem  capăt  prin  sfatul   îl  avem  aproape  în  fiecare  sat,  căci  cor­
       *"nul  acesta  ne  îndeamnă  ca dintre  toate   ce  vi-1  dăm,  ca  să  îndrăgiţi  meseria  îm-  fele  să  pot  împleti  din:  nuiele  de  ră­
        isvoarele  de  venit,  ce  ni-se  îmbie,                                                    chită  şi  salcă,  din  spetează,  din  pi­
        ţnai  întâiu  să  ne  oprim  asupra  in­                                                    pirig  şi  din  altfel  de  ierburi  tari.
        dustriei  de  împletit  coşerci  (corfe,                                                        Ori  una  ori  alta  din  aceste  ma­
        tolteie).                                                                                   terii  să  găsesc  în  satele  noastre.
            Poate  vi-se  pate  cam  neînţeles                                                      Meseria  în  sine  e  foarte  simplă.
        lucrul,  cum  de  roada  poamelor  ne                                                       Să  luăm  de  pildă  împletitul  corfe­
        duce  gândul  la  coşerci.  Iată  cum :                                                     lor  din  nuiele  de  răchită  ori  salcă.
        Cei-ce  umblă  mai  adesea  pe  la                                                              După  pfcatul  frunzelor,  în  lu­
        oraşe  vor fi  vezut,  de  bună  seamă,                                                     nile  Noemvrie  până  în  Februarie,
        prin  ferestrile  (vitrinele)  bolţilor fel                                                 tăiem  nuielele  de  răchită  ori  de
        de  fel  de  poame  frumoase,  aşezate                                                      salcă,  le  legăm  în  mănunchiuri  şi
        toate  în  corfiţe  rotunde* şi  atât  de                                                   le  aşezăm  în  pivniţe  ori  în  alt  loc
        frumuşele,  încât  îţi  remân  ochii  pi­                                                   potrivit.  înainte  de-ale  coji  (a  des­
        roniţi  la  ele.  Intrând  în  boltă,  cu                                                   face  coaja)  le  ţinem  capetele  ver-
        gândul  să  cumpărăm  poame,  ne                                                            gelor  în  apă  de  un  deget  şi  le  lă­
        miră  preţul  cel  mare,  ce  ni-se  cere                                                   săm  acolo,  până  dau  în  mugur.
        pe  câte  4— 5  kilo  de poame,  stru­                                                      Atunci  le  curăţim  frumos  şi  apoi
        guri,  perseci  şi  altele.  Ştim,  că  în                                                  le  netezim  cu  un  cuţit  de  lemn.
        sat  la  noi  atâtea  poame  le  putem                                                      Dacă  nuielele  sunt  mai  groase,  le
        avea  cu  câte  20— 30 cruceri  şi  în                                                      despicăm  în  doue  şi  aşa  le  folosim
        boltă  ne  cer pentru  ele  1  fl.  şi  1  fl.                                              la  împletit.
       50  cr.  Şi  nici  poamele  din  boltă                                                          La  împletit  lucrătorii  se  aşează
        nu  sunt  mai  bune  şi  mai  frumoase,                                                     câte  4— 6  în  jurul  unei  mese  ro­
       ca  ale  noastre  dela  sat.                                                                tunde,  pe  care  au  aşezate  nuielele
           Ne  întrebăm  dar’ :  care  e  taina                                                    şi  un  vas  cu  apă,  în  care  le  în­
       scumpetii  celei  mari  a  poamelor                                                         moaie,  înainte  de-ale  împleti.  îna­
       din  boite,  doar  nici  negustorul  nu                                                     inte  de  toate  să  face  din  nuiele
       poate  să  capete  pentru  fiecare  10                                                      mai  groase  forma  coşercii:  fundul
       cruceri  40  cruceri.  Taina  zace  în                                                      şi  marginile,  care  apoi  să  împle­
       îngrijirea  şi  pachetarea  poamelor                                                        tesc  cu  nuielele  mai  subţiri.  Toc­
       menite  spre  venzare.                                                                      mai ca  la  ţesut:  nuielele  mai groase
           Oamenii,  cari  vreau  să  se  a-                                                       (care  dau  forma)  sunt  urzeala  cor­
       leagă  cu  un  câştig  din  roada  poa­                                                     fei,  ear’  nuelele  mai  subţiri  sunt
       melor,  le  lasă  întâiu  să  se  coacă       Banca  din  Pittsburg  (Am erica).            băteala  pânzii.   '
       bine,  le  culeg  apoi  cu  îngrijire  şi                                                       Precum  să  poate  vedea,  lucrul
       mai  pe  sus  de  toate  le  pachetează  cu  pletitului  de  corfe.  —   întreagă  meseria   e  foarte  simplu  şi  uşor.  Cu  toate  aces­
       minte  şi  aşa  de  potrivit,  ca  poamele  să   e  o  jucărie.  O  poate  învăţa  ori-cine  şi   tea  însă  e  neapărat  de  lipsă,  ca  la  în­
       ajungă  proaspete  şi  frumoase  şi  în  de­  copii  de şcoală.  Şi  încă  în  scurtă  vreme.   ceput  să  fie  un  lucrător  învăţat,  care
       părtări  cât  de  mari.                     Şi  ce  e  mai  mult:  meseria  împletitului   să  arete  şi  celorlalţi  cum  să  face  lucrul
            Îngrijirea  şi  culesul  poamelor,  o   de  corfe  să  face  de  toamna  târziu  şi   aievea.  Pentru  câţi-va  florini  poate  sa­
       poate face  bine  ori-cate  ţăran  al nostru.  în  vreme  de  iarnă,  când  ţăranii  noştri  tul  să-şi  cheme  un  lucrător  de  corfe
        m -   Domnii  abonenţi  restanţieri  sunt  rugaţi  a  trimit©  preţul  abonamentului

                                              oa  Gliequttl  oe  T*m  alăturat  la  Nr.  38.
   1   2   3   4   5   6