Page 3 - Bunul_Econom_1903_41
P. 3
Nr. 41 __________ BUNUL ECONOM___________ Pag. 3
protosincelul Dr. Eusebiu Roşea, dnii proto- Serate de-ale meseriaşilor români, . mătorul: Corul clericilor de sub dirigiârea
presbiteri Mihail Popovici (Orşova) şi loan dlui loan Petrişor, elev în curs. al IlI-lea,
Papiu (Sibiiu), făcând serviciul diaconal dia ne-a însufleţit cu o frumoasă composiţie co
conii Demetnu Câmpean şi Iosif Enescu. (Urmare şi fine). rală; sodalul mâsar dl Laurenţiu Boldor ’şi-a
După terminarea serviciului divin Exc. Cetindu-se prin notarul Reuniunei, dl I. făcut întiarea în şirul debutanţilor, cam sfios,
Sa şi Preasfinţiţii episcopi Nicolae şi loan Apolzan, sumarele şedinţelor administrative cu poesia «Negoism* de Gorun şi cu mai
s’au reîntors la reşedinţă. Deputaţii congre- dela ultima şedinţă literată încoace, am aflat multă inimă în poesia «Dunărea şi Oltul*
suali şi publicul s’au îndreptat spre palatul că localităţile Reuniunei au fost căutate în de Coşbuc; sodalul curelar, dl Alexă Crăciun,
comitatens. răstimp de d-nii Dr. D. Ciuta, adv. în Bistriţa, dispunând de o voce dulce şi plăcută, a
întruniţi aci, deputaţii aleg o delega- I. Socaciu, profesor şi fost president al Reu cântat cu multă evlavie priceasna «Ochiul
ţiune compusă din dnii I. Budinţan, M. Cirlea, niunei surori din Braşov, Dr. Ştefan Pop, inimei mele...*; sodalul pantofar, dl Vasile
T. Haţeg, I. Papiu, M. Popovici, cav. Puşca- adv., Vasile Goldiş, secretar consist., Roman Dumitru, ne-a predat cu pricepere poesia
riu, Dr. T. Puticiu şi P. Rotariu, care să in Ciorogariu, dir. semin., toţi din Arad, Corio- »El-Zorab* de Coşbuc; corul dlui Petrişor, a
vite pe Exc. Sa Metropolitul să binevoiască lan Bredicean, adv. în Lugoj, Dr. I. Glariu, executat de tot frumos composiţia «De când
a deschide congresul. director semin., P. Drăgâlină, prof.,, ambii mândra m’a lăsat* de G. Dima; sodalul lă
din Caransebeş, Dr. Aurel Lazar, adv. în cătuş de maşini dl Ilie Milca, a declamat cât
Şedinţa primă.
Oradea-mare, cari au ţinut să îmbie şi în se poate de bine poesia «Dormi iubită* de
Puţin înainte de 12 ore Exc. Sa Me
semnate ajutoare băneşti pentru scopurile Vlăhuţă; dl Panfilie Crişanu, sodal lăcătuş,
tropolitul, însoţit de Preasfinţiile Lor episcopii
Reuniunei. Tot din acele sumare am aflat s’a achitat în mod vrednic prin predarea
Nicolae şi loan, întră în sală, întimpinat din
cum în fruntaşa comună Poiana s’a alcătuit poesiei «Regretul* de Coşbuc; dl Milca, mai
partea deputaţilor cu aclamaţiuni „să trăiască!'
• Reuniunea meseriaşilor şi a neguţătorilor urcând tribuna, ne-a cântat cu multă însu
Ocupând locul presidial cu P. S. S. epis
din Poiana*, carea prin delegaţii sei, d-nii fleţire cântecele comice «Dragă Neicuşor* şi
copi, I. P. S. Sa metropolitul loan, ceteşte
loan Şerb, măestru cojocar, totodată presi «Alle Leit sau Moldova englezească* şi nu
discursul de deschidere.
dent al Reuniunei şi Aron Şerb, măestru faur, mai lipsea decât lauta ca să ne închipuim
Terminat discursul, Exc. Sa numeşte
au luat informaţiuni despre modul de pur- transportaţi la restaurantul «Voci* de pe
notari provison: dintre deputaţii archidiecesei,
cedere la activarea Reuniunei. La şedinţă şoseaua Bucureştilor. Corul seminarial entu-
din cler pe protopresb. asesor consistorial M.
între alţii au asistat şi măestrul pantofar dl siasmat de ovaţiunile făcute în lumina feerică
Voilean, ear’ dintre mireni pe Dr. I. Şenchea
Munteanu din Sălişte, care bineventat de — bengalică a cântat mai multe piese viu
şi Dr. G. Proca, dintre deputaţii diecesei
president, a dorit sporiu în lucrările Reu aplaudate.
Caransebeşului, din cler pe protopresb. I. Pin-
niunei.
ciu (Ciacova), ear’ dintre mireni pe Dr. loan La fine a urmat sortarea cărţilor (15
Ca lucru nou, în două colţuri ale salei exemplare) dăruite de reuniune, a două pa-
Sârbu şi Dr. loan Miclea, dintre deputaţii
celei mari, harnicul compactor dl Petru Ilies,
diecesei Aradului, din cler pe protopresbite- chetaşe ilustrate, un chip representând Si-
deştept şi neobosit inventator de plăcute su-
rul Dr. loan Trailescu (Chişineu), ear’ dintre biiul, în frumoase cadre, toate dăruite de un
prize, a aplicat la adresa elevilor seminarului
mireni pe Dr. A. Lazar şi V. Goldiş. anonim şi un frumos tablou, lucrat cu pene
«Andreian*, zeloşi conlucrători la şedinţele
Urmează presentarea credenţionalelor. lul de dl Scarlat Ilieş, sodal compactor şt
literare, la probe şi la producţiunile publice, fitul dlui Petru Ilieş. Norocoşi la câştiguri au
La apelul nominal răspund 68 deputaţi.
un transparent cu inscripţia «Bine a-ţi venit fost 19 din 110 persoane presente.
Prin mandatari îşi presintă credenţio-
în Reuniunea sodalilor români din Sibiiu*
nalele 22 deputaţi absenţi. Presidentul mulţumeşte tuturora pentru
ear pe pâretele din partea opusă, la un mo
Terminată presentarea credenţionalelor toate şi invită pe toţi şi pe toate la lucrare
ment dat, iluminându-se şalele cu foc ben-
şi constatându-se că sunt presenţi 68 deputaţi, pentru representaţia teatrală şi concertul din
galic, ne apare în litere luminoase transpa
Exc. Sa propune şi congresul primeşte con Octomvrie şi pentru adunarea de daruri pen
rentul, ce conţinea cuvintele: «Trăiască stu
stituirea în secţiuni de verificare. tru săraci. Astfel ştie împreuna reuniunea
denţii seminariali*. Vii şi nesfârşite aplause
Prin acestea fiind ordmea de zi exhau- sodalilor folosul cu frumosul.
au însoţit acest act la adresa dlui Ilieş şi la
riată pentru şedinţa primă, Ex. Sa o închide,
cea a elevilor sem nariali. „D A LTĂ "
fixând proxima şedinţă pe Joi la 10 ore a. m.
Programul seratei în scurt a fost ur-
facă un buzdugan de fer, îl aruncă în sus valuriie mai sus, ca să-l asculte, isvoarele îşi' sclipea prin nori şi prin aer, ca un vultur
de despică bolta ceriului, îl prinse pe dege turburau adâncul, ca să-’şi asvîrle afară undele de oţel, ca o stea năzdrăvană.
tul cel mic şi buzduganul se rupse în două. lor, pentru-ca fiecare din unde să-l audă, (Va urma).
Atunci puse să-i facă altul mai greu — îl fiecare din ele să poată cânta ca dînsul când
aruncă în sus aproape de palatul de nori al vor şopti văilor şi florilor.
Banca din Pittsburg (America).
lunei; căzând din nori nu se rupse de dege
Rîurile ce ciorăiau mai în jos de brâele
tul voinicului.
melancolicelor stânce, învăţau dela păstorul
Atunci Fât-Frumos îşi luă ziua bună (Vezi ilustraţia).
împărat doina iubirilor, ear’ vulturii ce stau
dela părinţi, ca să se ducă, să se bată el înainte de asta cu 71 ani, în 1832,
amurţiţi pe creştetele seci şi sure a stânce-
singur cu ostile împăratului, ce-1 dujmănea câţi-va Scoţieni tineri stabiliţi în Pittsburg
lor nalte, învăţau dela el ţipetul cel plâns
pe tată-seu. Puse pe trupul seu împărătesc au înfiinţat o mică bancă în casele unei mari
al jalei.
haine de păstor, cămeşă de borangic, ţesută zidiri de comerciu. Capitalul l'au adunat din
în lacrimele mamei sale, mândră pălărie cu Stăteau toate uimite pe când trecea contribuiri săptămânale. Deja în anul prim
flori, cu cordele şi cu mărgele rupte dela păstoraşul împărat, doinind şi horind; ochii a avut succes strălucit şi de atunci încoace
gâturile fetelor de împăraţi, îşi puse în brâul cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de banca s’a întărit an de an, aşa că azi în locul ca
verde un fluer de doine şi altul de hore şi dor; şi ’n pepturile păstorilor tineri, rez maţi selor comerciale de atunci, modesta bancă de
când era soarele de două suliţe pe ceriu, a c’un cot de-o stâncă şi c’o mână pe bâtă, odinioară a ridicat un palat cu 24 etage, al
plecat în lumea largă şi ’n toiul lui de voinic. încolţea un dor mai adânc, mai întunecos, cărui interior şi exterior este foarte imposant
mai mare — dorul voinideil
Pe drum horea şi doinea, ear’ buzdu şi dovedeşte întru toate eleganţa artei. Ave
ganul, şi-l arunca să spintece norii de cădea Toate stăteau în loc, numai Făt-Fru- rea băncii este azi de 115 milioane cor.
departe tot cale de-o zi. Văile şi munţii se mos mergea mereu, urmărind cu cântecul
uimeau auzindu-i cântecele, apele ’şi ridicau dorul inimei lui, şi cu ochii buzduganul, ce
