Page 5 - Bunul_Econom_1903_41
P. 5
Nr. 41 BUNUL ECONOM P»g. 5
Tot cu aceâsta ocasiune mai rog şi pe Neguţători padzfcâlţî. Judecătoria din
P. T. domni, cari aranjază represWitaţiuni Seghedin a pedepsit cu câte 10 cor. pe 16
teatrale de diletanţi, să binevoiascâ a-mS neguţători (spiţeri) din causâ, că âu vândut
Anunţ literar. Comitetul Societăţii pen trimite şi mie o invitare tipărită, ori dacă salicil. Numărul pedepsiţilor însă fiu se măr
tru fond de teatru român decerne un premiu nu să tipăresc invitări a-mi comunica prin gineşte aci, căci încă vre-o 40 de inşi aşteaptă
de 500 coroane pentru cea mat bună piesă o carte poştală, când s’a dat represenţaţiunea, aceeaşi pedeapsă. De mirat este, Că unit
dramatică română, originală, din cele ce se titula şi autorul piesei jucate şi numele aranja dintre cei pedepsiţi vând aproape de 30 de
vor presenta până la 1/14 Iunie 1904. în torilor, ■— pentru a avea date exacte despre ani această marfă, fără ă şti că nu este ertat.
următoarele condiţiuni: mişcarea teatrală dela noi. Braşov, la 3 Oct. Judecătoria i-a pedepsit sub cuvânt, că salcîi-
1. Piesa va trebui să tracteze nn obiect n. 1903. Cu deosebită stimă Dr. Iosif Blaga, se poate vinde numai de cătră farmacii ţi
din vieaţa poporului român ori a clasei noas secretar al Societăţii pentru fond de teatru droguerii.
tre culte, cu un cuvânt, motivul piesei trebue român.
*
să fie românesc. Tifos în comitatul Aradului După-cum
» Reuniunea nodalilor romăni
2. In privinţa extensiunii piesei, precum ni-se comunică din Miniş, acolo s au Întâmplat
din S ib iiU ' Invită la C O N C E R T U L
şi a geniului ei (comedie, dramă, tragedie, mat multe îmbolnăviri de tifus. Inspăimân-
Împreunat cu joc, ce se va arangia Sâmbătă,
iarsâ etc.) nu se pune autorului nici o re- tătoarea boală a secerat pân’acuma 3 jertfe.
la 17 Oetomvrîe n. 1903 îb »Unicum« cu
stricţiune. Autorităţile au luat severe măsuri de ' desin-
binevoitorul concurs al domnişoarelor Olivia
3. Piesa premiată se va da In tipar de fectare.
Bardosy şi Aniţa Oniţiu. Corurile se dirigează . *
cătră Societatea pentru fond de teatru român,
de dl Candid Popa, învăţător la şcoala de In loc de cafea cucuruz. Poliţia (fin
ear autorul va primi 50 de exemplare din
aplicaţie de pe lângă seminarul »Andlreian«. Karcza atrage atenţia neguţătorilor, ca să se
piesa tipărită.
0 parte a eventualului venit curat este des păzească de un jidan, în etate ca de 30—-35
4. Manuscrisele sunt de a se trimite,
tinată fondului pentru «Masa învăţăceilor ani, mic de statură, cu mustăţi roşietice, cor
fn terminul sus amintit, la adresa secretaru
lui societăţii dl Dr. Iosif Blaga, profesor gim- meseriaşilor români*. Din şedinţa comitetului polent. Acest jidan călătoreşte dintr’un loc
• Reuniun i sodalilor români din Sibiiu*, ţi într’altul vânzând in nişte saci mici cafea.
nasial in Braşov (Brassd).
nută la 8 Octomvrie st. n. 1903. V i c t o r De fapt însă în saci numai deasupra e cafea»
5. Manuscrisul să fie scris clar şi legi-
T o r d ă ş i a n u , president, I o â n A p o l z a n , încolo cucuruz. Mai mulţi neguţători mici de
bil, tot numai câte pe o faţă de hârtie.
notariu. începutul la 8 ore sara. Preţul de prin provincie au fost înşelaţi.
6. Concurenţii vor alătura ia manuscris
intrare: 1 cor. de persoană. Suprasolviri *
un plic sigilat, având pe avers titlul piesei,
benevole se primesc cu mulţumită şi se vor
ear înlăuntru un bilet cu numele complet şi Bandă de hoţi în Arad. Banda de hoţi
adresa exactă a concurentului, cuita pe cale ziaristică. care cu o îndrăsneală uimitoare a comis mâi
Braşoy, 15 (28) Septemvrie 1903. P R O G R A M : multe spargeri săptămânile trecute In Arad,
Comitetul Societăţii pentru fond de tea •Uniţi în cuget şi’n simţiri — între altele a spart şi in redacţia »Trib.
tru român. Cântăm cântări de înfrăţiri». Poporului*, furând maree de gazetă —■ e
1. »S’a d u s c u c u l * , cor mixt de D. deja în mânile poliţiei. Un pungaş notorie»
Virgil Oniţiu. Dr. Iosif Blaga,
v.-preşedinte. secretar, G. Kiriac. 2. » Imnul u n i f ii *, cor bărbă Duma Ferencz e capul bandei, care abea în
*
tesc deT. Popovici. 3. » I m p r o v i s a ţ i u n e « , 11 Sept. a fost eliberat din temniţa din B6-
Excursiune şcolară. 39 studenţi dela
de Mureşanu, executată la pian de d-şoara kâs-Gyula, ear’ colaboratorii sunt Halâsz
gimnasiul din Blaj sub conducerea prof. Deac,
Olivia Bardosy. 4. a) » F e t e c a s n i c e * , b) Kâroly, Petrovics Emil şi Antali Dona, femee-
Precup, Fodor, Dr. Raţ, Sabo şi Prie, au fă
• i g a n c a * , coruri de dame de T. Popo *
Ţ
cut In 1 Oct. o excursiune de studii. La
vici. 5. Romanţa din opera »0 n o a p t e Boicotarea făinei ungureşti. In 4 Oct.
Haţeg, la ruinele Sarmisegetusei, Grădiştea,
în G r a n a d a * , de Kreutzer, cântată de proprietarii de moară din Boemia, Silezia şl
de aci şi Densusul, în Hunedoara şi In Alba-
d-şoara Aniţa Oniţiu. 6. » Mori m â n d r o » , Moravia au ţinut la Konigrătz conferenţă In
lulia. Pretutindenea excursioniştii au fost pri
cor bărbătesc de A. Bena. 7. » A r d e l e a n a « , care au decis să nu mai cumpere nici grâne
miţi cu multă simpatie. de Tiberiu Brediceanu, executată la pian de
* nici făină din Ungaria. Au decis de asemeni
d-şoara Olivia Bardosy. 8. « T r e c u i v a le a *, să trimită guvernului un memoriu cerând
Harta Austro-Ungariei în limba română.
cor mixt de I. Mureşanu.
In editura vestitului stabiliment de arte gra * desfiinţarea jocului de bursă cu făină pe
fice Ed. Holzl, din Viena,' a apărut zilele Cine a puşcat în Seghedin. In privinţa termin. *
aceste o hartă de părete a Monarchiei Aus- împuşcăturilor din Seghedin, în cercuri mili
tro-Ungare în limba românească. Această tare circulă două versiuni: una spune, că nu Tragedia unei familii. Sunt câteva săp
hartă de părete a fost aprobată de ministe s’a comandat foc, ci unui soldat român i-s’a tămâni de când a murit economul Lazar
rul austriac de culte şi instrucţiune cu emi slobozit puşca din întâmplare, şi astfel au Craiovan din Doclin (corn. Timiş), lăsând pe
sul din 23 Oct. 1902 nr. 23.747 şi recoman fost împuşcaţi cei doi Unguri, dintre cari soţia sa văduvă şi 4 copii mici orfani de
dată pentru usul în scoale. Harta de părete unuia a trebuit să i-se amputeze (taie) pi tată. Văduva lui Craiovan s’a întristat aşa de
a Austro-Ungariei de Holzl, prelucrată de A. ciorul sfredeliţ de glonţ; altă versiune este, tare pentru moartea bărbatului, încât şi-a
E. Seibel şi tradusă şi adăogită de dl pro că acel soldat român a fost lovit cu o peatră perdut mintea. In această stare de compăti
fesor Victor Olinschi din Cernăuţ, e menită şi el a tras atunci fără să mai aştepte co mit de multe ori a spus, că ea şi copiii ei
mai ales pentru şcoaleîe poporale româneşti, manda. Adevărul va eşl la iveală în urma se vor duce în curând pe lumea cealaltă.
cari până acuma nu dispuneau de o hartă cercetării ce s’a pornit. Marţi era numai ea şi fetiţa mai mare Sa-
de părete a Austro-Ungariei potrivită pentru ' * veta (8 ani) acasă. Ceialalţi 3 copilaşi erau
în vecini. Femeea închisă pe fetiţă în casă,
instruirea copiilor români. Omor. Zilele trecute, Avrarh Muntean
* alui Avram Elias îşi împlinea sărmanul de el ear’ ea se suî în pod şi aprinse coperişul de
Dela Societatea pentru fond de teatru rostul de păzitor de noapte în comuna Cugir. pae al casei. Focul s’a lăţit ca fulgerul.
român primim spre publicare următoarele: Să afla în piaţa acestei comune mare, când Deodată auziră oamenii, cari veniseră în
Anunţ! Rog respectuos pe toţi acei P. T. deodată şi pe neaşteptate fu lovit cu o ajutor, plâns sfâşietor în odae. Iute au
domni, cari au a expeda bani pe sama So armă în cap. Dimineaţa fu aflat într’un tău de alergat câţiva înlăuntru şi. aflară pe fetiţă tâ-
cietăţii pentru fond de teatru român, a să sânge, abia mai respirând. In seara aceleaşi vălindu-se pe padiment în chinuri îngrozi
adresa direct la caserul Societăţii, dl Nicolae zile a repausat, lăsând o văduvă îndurerată toare. Fetiţa rănită grav a fost transportată
Petra-Petrescu, care locueşte acum în Fofeld, cu patru copii mici. -• •• în spital, ear’ mama în casa de nebuni.
per Ujegyhdz (Szeben m.). -
