Page 4 - Bunul_Econom_1903_41
P. 4
Pag- 4. BUNUL ECONOM Nr. 41
P e n t r u E c o n o m i M edicul casei. Advocatul poporului.
Claponul cloşcă.
Năduf, înec în pept Sugare pentru graţiare în cas de
Neavând la timpul necesar o găini, pedeapsă se poate înainta nainte de începe
care cade cloşcă, să luăm un clapon, de un Se pune muştar pe piept, între umeri, rea pedepsei, sau şi după aceea; in afaceri
an cel puţin, să-l îmbătăm cu rachiu, tur- la pulpe, ia tălpi, se culcă cu faţa în jos şi de venituri publice însă numai dela înma-
nându-i un mic păhăruţ pe gât, şi apoi să-’l capul în sus, se bea ceaiu de rădăcină de nuarea sentenţei ta timp de 45 zile. Rugarea
punem pe ouăle din care voim să scoatem nalbă, de mac, de anaşon (mărar dulce). pentru graţiare are a se înainta acelui tribu
Pântecele se lasă l.ber; în casă se arde hâr
pui. Bine înţeles că îl acoperim de prima- nal, care a adus prima sentinţă în causă.
tie de tilitră.
dată, până se deprinde. Această deprindere
(Ord. rtiln. de justiţie din 24 Aprilie 1870
nu dăinue mult timp, spre pildă ca 24 de
Contră mâncărimii pielei. Nr. 6011).
ore. Claponul venindu-şi în fire, după beţia
impusă, nu se mai îndură să părăsaseâ cui Punem un albuş de ou într’o cesculiţă Pentru negltgarea comisă prin ne-
bul şi astfel inlocueşte cloşca cu o mai mare şi muind cu degetul în acest albuş, ne ungem presentare la ziua numită de pertractare sau
ardoare decât găina. De obşte claponul-cloşcă cu el părţile unde avem mâncărime. Se for pentru negligarea timpului de recurs, cererea
mează o peliţă subţire, care astâmpără mân-
este o mai bună mumă pentru puii şei, pe de justificare este a se înainta judecătoriei
cărimea şi vindecă multe boale de piele.
care îi creşte cu o mai mare iubire. civile în timp de 15 zile dela timpul negli-
Dacă peliţa creapă, ungem din nou.
gării. (Art. de lege LIX. §. 63 din 1881; şi
Făina de oase în hrana vitelor. Răceală în oase. art. de lege XVIII. §. 57 şi 138 din 1893).
Făina de oase este preparată fără să
Durerile vin regulat 1— 2 zile la gât,
se adaugă la ea altă materie. Oasele se usucă Cererea de încetăţenire este a se
faţă, picioare, coaste, braţe, cot. Să se poarte
într’un cuptor oare-care şi se macină, adecă înainta, în comitat la vicişpan, în oraş la pri
în acel timp haine de lână, să bea ceai de
se prefac în praf, ca făina obicinuită. Această marul oraşului. (Art. de lege I. §. 9 din 1879).
foi' de frasin, unt de migdale, untdelemn,
făină este foarte priincioasă în hrana tinere
se pun lipitori după urechi, plasture de muş
lor rumegătoare. Ea se dă şi mânzilor, por Pentru toate neînţelegerile ce s’ar
tar pe locul bulnav, băi calde, oblojeli cu
cilor, cânilor, paserilor etc., cari au lipsă de ivi din causa încheierii contractelor de exa-
pătlagină, se freacă cu oţet şi cu ismă, cu
elemente văroase, mai cu samă de fosfate. rendare trebue făcută arătare la judecătoria
miere, cu apă de var, se bea ceai de aglice,
Făina de oase în hrana animalelor gră cercuală.
se pun multe furnici într’un săculeţ şi apoi
beşte desvoltarea scheletului şi prin aceasta
în apă fiartă, unde se ţin câtva, apoi se scot
la mărirea măsurei (a greutăţii).
şi se pune piciorul ori mâna bolnavă în apă,
te unge cu ardei amestecat cu spirt, se ia Pentru femei.
Stîrpirea molilor din fagurii albinelor. puţin şi ca beutură.
Să se samene în apropierea stupilor
câteva brazde de ridichi de iarnă. Indată-ce Pept de berbec.
PENTRU MESERIAŞI
proprietarul stupilor vede moliile sburftnd _______________________________________ V Peptul de berbec se tae în bucăţele
noaptea, se rupă cele mai mari dintre frun lungi, pătrate sau ovale; se pun apoi într’o
Lipirea metalurilor.
zele de ridichi şi să le pună de desubtul tinghire felii de slănină, felii de şuncă, se
stupului. In dimineaţa următoare vine şi Sunt obiecte, cari trebuesc sleite şi cu aŞaZă bucăţele pe deasupra acoperite cu slă
calcă acele frunze sub picioare, fărâ-ca să le toate acestea nu pot fi puse la o tempera- nină, se adaugă doi morcovi tăiaţi felii, trei-
ridice, şi ucide astfel miile de molii ce s’au ratură mare. Pentru a ajunge la acest scop, patru cepe tăiate, frunze de dafin, cimbru, o
adunat între ele să luăm sulfat de cupru (peatră vânătă) to lingură mare de supă de carne, se acopere
pit în apă şi în el să punem zinc, la fundul tinghirea cu capacul ei, se pune jaratec sub
Cum se fabrică şampanie fină. vasului se va depune aramă în praf. Acest şi deasupra ei şi se lasă se fearbă încet trei
praf de aramă luat, spălat şi uscat să-l pu ore, după aceasta se scurge şi se aşază bu
Se iau 2 litri de vin aib de bună cali-
nem în un vas de porcelan cu acid sulfuric căţelele în jurul unui spanac, cicoare sau
litate, şi se adaugă 1871/» grame zahăr, 50
grame sămânţă de ţelină foarte fin pisată, 2 (vitriol). Acestea bine mestecate să se pună macriş, se strecoară sosul şi se dă deosebit.
peste ele 70 părţi mercur (argint viu) şi după *
grame şi 150 decigrame de bicarbonat de
ce se freacă btne, se spală cu apă pentru a Cum se păstrează carnea timp mai
sodă, şi în fine 2 grame şi 150 decigrame
acid tartric. scoate tot vitriolul rămas. Se lasă îh urmă a îndelungat.
se reci. După 12 ore avem o composiţie tare.
Acestea se topesc în cele 2 litri de Se presară carnea cu praf de cărbuni
Când voim a ne servi, topim această
vin şi se adaugă 90 grame şi 60 decigrame şi se aşează într’un vas de peatră cu copac,
composiţie ca se devie moale ca ceara şi
alcool de vin curat. Sticlele se îndoapă apoi care se astupă bine; apoi se pune acel vas
ungem cu dînsa părţile ce voim a lipi. Ră
repede şi se leagă capul cu sîrmă, apoi se într’o băşică şi se aşează în privinţă. înainte
cit, avem două piese, cari ţin între ele foarte
pun culcate în pivniţă. După 8 zile şampa de a se pune carnea în vas, să se afume va
nia *e bună. solid. sul cu fum de cărbuni ca să-i iasă mirosul
*
cel greu, asemenea şi cu drojdii de bere
Cum se cunoaşte, "dacă o stofă de lână
Cleiul de pe cireşi, pruni, caişi, etc. are bumbac. sau de vin. *
Căuşele acestei boale sunt număroase Să se taie o bucăţică mică din stofă Sos de smântână.
şi destul de rău determinate. şi să se scoaţă cu fir. Fiecare fir să se arză Se rumeneşte puţin pătrânjel in unt, se
Cu o unealtă foarte bine ascuţită, să se aparte la o luminare. Firele de lână vor arde toarnă zamă caldă pe această rumeneală, se
scoată cleiul afară, tăind până în lemnul viu, greu, vor da un cărbune spongios şi umflat bate apoi o lingură de făină, in 2— 3 linguri
şi după-ce s’a rîcăiţ bine să se acopere bine şi va produce Un miros tare de corn ars. de smântână şi se toarnă această amestecă
rana cu mastic (un fel de pastă) care se în Bumbacul va arde cu flacără vie, fără tură în zama ferbinte şi se lasă să fearbă.
trebuinţează în altoire. a lăsa cărbune decât toarte puţin. Făina bătută în smântână se poate pune şi
Dacă boala dăinue, tăiem şi smulgem Tot asemenea se cunoaşte bumbacul şi înainte de zamă.
pomul, sădind alţii sănătoşi. în mătasă.
