Page 2 - Bunul_Econom_1905_05
P. 2
Pag- 2.___________________________ ___ B U N U L ECONOM Nr. 5
<? ... ,,,,
dacă pretind interesele de navigaţiune acolo, unde apa trece pe avutul altuia), Ăl XYI-lea
sau de regulare, în restimp de 30 de de cumva nu au şi alţi oameni drepturi
ani fără nici o despăgubire pentru te deja câştigate asupra respectivei ape. RAPORT GENERAL
ritoriul de'lăturat; înse pentru zidirile §. 11. Gând însă proprietarii ve al Comitetului central al >Reuniunei rom.
(clădirile) sau recoltele de pe acest te cini au autorisaţie şau îndreptăţiri fap de argriculturâ* din comitatul Sibiiului
pentru anul 1903.
ritoriu compete despăgubire chiar; şi în tice la folosirea apei care trece peste hota
acest restimp. rul proprietariului pământului în care
. (Urmare)
§. 8. Dacă cursul apei desbină o izvoreşte sau se adună apa, atunci pro
parte observabilă de pământ din pro prietariul nu poate lua măsuri în aşa Industria de casă, (lucrul de mână
femeiesc),
prietatea cuiva şi o mută ori peste rîu, mod, ca prin ele se păgubească pe vecini.
ori o alâiurâ la cutare pământ care stă §. 12, In locuri în cari domneşte Cu toate promisiunile făcute în rapor
mai în josul, apei, proprietarul de mai lipsă permanentă de apă, şi dacă pen tul nostru trecut, de-a tracta în coloanele în
guste ale presantului raport general întreagă
năinte al părticelei dusă de apă în mo tru acoperirea lipsei de apă nu este afacerea marei . noastre esposiţii industriale
dul acesta, remâne şi mai departe stă alt ajutorîu, autoritatea competentă este clin 1902 şi cu toate număroasele ei amă
pân peste partea dusă de pământ în ca îndreptăţită a restringe dreptul limitat nunte, necesitaţi ne vedem a ne mărgini şi
şul, când el, în restimp de un an dela în §. 10 al proprietariului, şi poate ad de data aceasta pe lângă comunicarea în
mutarea părticelei îşi va validita drep mite celor lipsiţi de apă ca se bea, se cele următoare a datelor mai importante. Pro
tul său asupra părţii mutate In cas con adape şi se ducă din apa proprietaru mitem, că, mai ales in tâmpul de faţă, când
materialismul gras este ţinta de căpătenie a
trar partoa mutată devine proprietatea lui, însă numa pe lângă o perfectă des multor întreprinderi, esposiţia industrială aran
omului care e proprietariul ţermurelui păgubire a proprietarului apei, şi pe lângă
jată de Reuniunea noastră la iniţiativa şi cu
cătră care a tost mânată partea de pă procedura normată în §-l 161 şi a ace concursul Reuniune! sodalilor noştri, numai
mânt. lor următori. şi numai cu scopuri pur ideale, însufleţire a
§ 13. Proprietariul apelor limitate
§. 9. Când apa ’şi părăseşte mo provocat în obştea noastră, carea s’a avântat
în §. 10 are deplină libertate, ca pe la o lucrare în efecte atât de bogate, de cari
mentan alvia sa, proprietarii ţermureni:
lângă respectarea disposiţiilor poliţiale legase-vor multe şi nenumărate întreprinderi
atât cei ai alviei vechi, cât şi cei ai al-
şi pe lângă observarea disposiţiilor din de adevărată mândrie. Avându-le acestea în
viei noaue, sunt îndreptăţiţi ca în res vedere, când tâmpul şi împrejurările nu vor
§ i 14 şi, 15, se construeze veri-ce tel
timp de un an se dee apei cursul ei permite, tracta-vom în formă potrivită tot ce
de aparate (maşinerii) cari servesc spre
de mai nainte, adecă să-i restitue alvia de esposiţie s’a ţinut şi da-vom astfel în mâ-
luarea folosului apelor, spre regularea nile obştei şi a generaţiunilor noastre viitoare
vechiă.
lor sau spre a le scuti de paguba ce întregul plan, bine chipzuit şi bine eserutat
Cap I. Despre folosirea poterii apei. ear’ putea-o caiJ^C animalele (vitele). al unei lucrări de interes general de al nostru.
A. Apele cari stau la disposişie liberă, Dacă însă e de prevăzut că prin Esposiţţa industrială din 1902 era îm
construirea acestor aparate cursul sau părţită în 2 grupe şi anume: grupa I. Indu
§. 10. Asupra apei care se iveşte stria de câsă şi grupa a II.-a In ustria pro
curgerea apei ar devenni simţitoare pen
în pământul cuiva din izvor, din pământ fesională. Ambele grupe au avut 725 espo-
tru interesele altora, ătunci construirea
ori din scurgeri, ca şi asupra cursului nenţi cu totalul de 3486 obiecte, dintre cari
numitelor aparate se poate face numai 3116 piese aparţin industriei de casă, ear*
acestei ape, are drept a dispune după
pe lângă autorisaţia prealabilă din par 370 celei profesionale. Industria de casă a
placul său proprietarul pământului, până
tea auctorităţii competente. (Va urma). fost representată prin obiecte fel de fel şi
la marginea avutului său (adecă până cu deosebire prin ţeseturi şi cuseturi, espuse
de bunăvoie, iai-o cu de-a sila. Spune-i verde Ori-cine ar crede că Griselda auzind
Marchizul să uimi şi trebui să recunoască jn
că ţi-am poruncit să i-o iai, ca să o duci la aceasta crudă poruncă va fi plâns şi se va fi
inima sa, că soţia lui e cu mult mai virtuoasăi
moarte. Dar se bagi bine de seamă cum se bocit cu amari Ea însă a purces din contra
de cum îşi închipuise el. Nici după aceasta
arată muma copilei, şi apoi să-mi raportezi şi a dovedit în acest moment greu şi critic nu se conteni marchizul a suţrnne pe soţia sa
ce ai făcut*. o tărie supranaturală de inimă. Deci zise
Servitorul să îngrozi de această poruncă la probă. Ce e drept lui nici că-i trecea prin
cătră servitor fără leac de frică: »Această minte a vătăma câtuşi de puţin pe copilă, ci
si rosti aceste cuvinte cu voce tremurătoare: fiinţă mică ea e a stăpânului nostru, facă
»
»0 doamnei ce vină are nevinovata copilă, voia numai să o crească înt’alt loc. Avea
eu ea ce va voi; ia-o şi du-o, nu mă voiu
de vreai să o omori, ce păcat a comis mama adecă în cetatea Bolonia in Italia o soră
împotrivi nici cât e negru sub unghie la bună măritată după un conte de acolo. Fiind
ei, de vreai să o mâchneşti aşa de adânc. porunca lui*. Apoi îşi luă copila din leagăn,
Aibi milă de mieluşaoa aceasta nevi că soru-sa îl iubea foarte, decise a-şi încre
se uită niţel cu dragoste la ea, o sărută
novată şi nu vărsa sângele cel scump, ce dinţa copila aceleia să o crească cum se cu
dulce şi din toată inima, îi făcu semnul sfin
la’i produs însuţi Măria Tal* Dar marchizul vine unei fiice de marchiz. De aceea dede
tei cruci pe feţişoară, şi o predă servitorului
se înfuriă de mânia şi îl provocă serios a ordin servitorului, care adusese pe copilă, să
voioasă la faţă fără să verse măcar o lacrimă.
face cum i-a poruncit. Deci să duse servi o învălue binişor, să pună într’un leagăn şi
Servitorul nu-şi putu reţinea lacrimile şi în
torul în odaia marchizei, şi plin de durere astfel să o ducă la Bolonia; eară soră-sei îi
cepu a văiera pe mica copiliţă nevinovată
vorbi cătră ea astfel: »Doamnă, cu durere scrise o epistolă descoperindu-i tot decursul
cu atâta durere, încât în fine chiar şi mu-
trebue să-ţi spun că-ţi aduc o soliă rea. ucrului şi rugându-o să o crească cum se
me-si i-se muia inima şi zise plină de du
Stăpânul trebue că s’a mâniat rău pe Dom- cuvine rangului seu boeresc dar să nu des
rere: >Du pe acest îngeraş iute de aci, o
niata, căci mi-a poruncit, de a-ţi lua copila copere nimănui a cui este. Contesa primi pe
încredinţez atotputernicului Dzeţi poarte-i el
şi a o duce Ia călău să o omoare. copila frate-seu cu bucurie din braţele servi
Eu din parte-mi m’am rugat se te de grijă după înalta sa voinţă*. torului, cărui îi dete şi un răspuns cătră fra
cruţe şi să nu-şi omoare însuşi copila sa, dar Servitorul luându-şi ziua bună plecă tele declarându-i că-şi va da toată silinţa a
l’am înfuriat şi mai tare. Nu rămâne alta cu Copila şi o duse la tatăl seu povestindu- o creşte după cuviinţă fără să afle cineva a
decât să-mi predaţi coplila*. cu câtă bunăvoinţă i-a predat-o mama ei cui este. Ceea-ce a zis a şi împlinit, căci ea
