Page 4 - Bunul_Econom_1905_05

Pag. 4 B U N U L E C ON O M Nr. 5

Lucru principal e ca să cunoşti firea
D-l Dr. Alex. Mocsonyi ruseşti pe timpul luptelor din 26— 29
florilor, sS le şti alege din vară sau toamnă Ian. s’a retras predând comanda gene­
după soiu, căci nu toate florile Înfloresc earna despre »Albumul artistic«. ralului Mylow Astfel deşi Ruşii au fost
nici în casă. în mare numâr, totuşi Japonezi i-au în
Cele cari înfloresc sunt cam următoa­ Ilustrul naţionalist şi mecenate român invins. Luptele sau ţinut cu deosebire
rele : Reseda, Sacfiul (garoafa), Capelaminul, dl Dr. A lex Mocsonyi, a ţinut — cum ni se noaptea. La 1 Febr. s’a dat earâşi o crân-
Crysantenul (Poimula). Aceste pe lângă o comunică — să adreseze dlui D. Comşa şcri. canâ luptă la Tşantanhenan. Ruşii fură
micŞ căldură de 6 - j- 8°R. înfloresc foarte soarea ce urmează: şi aci bătuţi, Japonezii ocupară acest
frumos atât în odăi cât şi în amintitele case » Stimate d-le profesor /« sat. Perderile Ruşilor aci au fost de
de flori. 100 de soldaţi. Se tratează de un ar­
»Numai astăzi aflu timp să-ţi spun, cât
Asemenea sunt unele cari de cu pri­ mistiţiu, căci gerul acolo este colosal
de plăcut am tost suprins j rin cadoul de Cră­
măvara îşi formează boboci şi pe lângă o de mare, aproape 35°R.
ciun ce mia făcut comitetul «Reuniunii agri­
bună îngrijire ds peste vară, toamna târziu
cole române din Sibiiu* prin trimiterea unui ------------ ------------------
şi respective earna, înfloresc; cum sunt spre
exemplar de onoare al «Albumului artistic*.
exemplu Camelia, Asaliâ şi Erica.
Sunt încântat de minunăţiile sensului estetic Situaţia în Ungaria. Probabil
Mai amintim aici pe cele cu rădăcini
şi artistic al ţărancei române. Gust mai fin şi M. Sa va încredinţa pe contele An­
cepoase, cum sunt: iaciutul, tulipanul, măr­
mai distins abia se va găsi la vre-un alt popor. drâssy cu formarea noului cabinet gu­
găritarul, a căror rădăcini se aşează de cu
»Felicit Reuniunea de această lucrare, vernamental. El a fost în audienţă la
toamna în răvare anumite, acoperindu-se bine
ear' pe D-ta, d-le profesor, de executarea aces­ Viena. Andrâşsy colindă pe la partide.
cu pământ la un loc unde nu îngheaţă. tei lucrări, care este o adevărată piesă de ca­ Mai întâiu a fost la Kossuth, conside­
Chiar şi florile numite tropice din ţă­ binet şi prin care V aţi câştigat un merit na­ rat azi de stăpânul situaţiei. Nu se
rile calde încă înfloresc • într’o odaie de ţional neperitor. crede a fi uşoară reuşita lui Andrâssy
14 + 16° R. încălz tă. „Ar fi de dorit, ca ornamentlca casnică ca preşedinte al miniştrilor. Tisza nu
Ce să recere însă dela odaia în rare a poporului român s i fie cunoscută şi striini- se abate dela vederile sale. Kossuthiştii
voim să avem flori şi earna ? lor, De aceea Te rog să binevoeşti a trimite aspiră la mai multe portofolii minis­
înainte de toate se recere ca să aibă pe spesele mele, dar’ în numele Reuniunii, al teriale. Regele va veni în curând la Bpesta.
ferestre duple în faţa soarelui, de să pot cărui president binemeritat artistic* eşti D-ta la Se afirmă, că Tisza cu o mică
aşeza toate acelea cari n’au lipsă de o căl­ vre-un museu din Budapesta, Viena, Berlin, partidă voeşte a trece în oposiţie, —
dură prea mare, de sine înţeles că la un ger Paris şi Roma, ear’ mie aci la Birchiş încă 5 Cu toate acestea este critică de tot
mare trebue şi ele luate şi puse la un adă­ exemplare. învălmăşala lui Andrâssy, căci va suferi
post mai bun că să nu îngheţe. «Rugându-Te să fi interpretul mulţămi- consequenţe neplăcute, fiind că a fost
Udatul să se facă cu apă stătută po­ tei mele călduroase pentru atenţiunea, deose­ în fruntea campaniei electorale. — Kos­
trivită şi nici-odată cu apă prea rece sau în­ bit de amabilă, cu care a binevoit a mă onora suth după firea sa este mai conciliabil,
călzită la foc în stare ferbinte, căci în acest comitetul Reuniunii, sunt al D-ta’e sincer sti- Bânffy încă duce speranţa a ajunge
cas se prăpădesc.
mător. ear la putere, deşi are puţini aderenţi.
Dacă e prea umed aerul in casă nu e Alex. Mocsonyi.“ Astfel întreaga situaţie este foarte
bine, pentru-că în acest cas bobocii cad îna­ Această scrisoare, aşa credem, nu are încurcată şi greu se va îndrepta
inte de a înflori; dar’ nici prea mare uscă­ trebuinţă de comentar.
ciune nu e potrivită. O cană în care încăl­ Rămâne să amintim, că dintre prelaţii Cum mai stă rescoala In Ru­
zeşte un coptor de cahale sau de pământ noştri au comandat din »Albumul artistic« sia? Deocamdată în Rusia internă s’a
este cea mai potrivită pentru regularea tem- anume I. P. S. Lor metropolitul Dr. M ihalyi mai domolit spiritele. Greva muncitori­
peraturei, pe când una încălzită cu un cuptor
3 şi metropolitul Meţiăn 2 exemplare. lor din Petropole şi Moscva s’a mulcp.
de fer recere ca florile să fie mai des udate
De asemenea au comandat câte 2 exem­ mit. In Varşovia încă s’a potolit rescoa-
dacă nu voim să se uşte. Omul practic în
plare şi anume: institutele noastre «Victoria* lele sângeroase. In mai multe oraşe a
astfel de casă ţine totdeauna un vas cu apă (Arad) şi «Cassa de păstrare* în Selişte, cum curs mult sânge cetăţenesc. Prin pro-
de-asupra cuptorului şi vaporul eşit din apa şi d-nii : N. Garoiu (Zârneşti) şi A. Cosma vinţe greva continue.
aceasta e foarte sănătos atât pentru oameni
(Şimleu.) Lui Gapan, marele şef al grevişti­
cât şi pentru plante.
»Albumul artistic% reamintim, se vinde lor ia tăiat pletele sale frumoase preo­
Plantele cu rădăcină cepoasă nu e con­
cu 56 coroane şi se poate comanda dela co­ ţeşti, escortat fiind în fortăreaţa Wiborg.
sult a le pune la lumină până nu s’a desvol- mitetul «Reuniuni agricole române în Sibiiu In Lodz armata a dat salve asupra mun­
tat în deajuns ca să poată înflori. In cas con­
— Nagy Szeben. citorilor fiind 16 oameni omoriţi şi 48
trar nu înfloresc ci să îneacă.
greu răniţi.
Nu e bine nici aceia când florile să
In Varşovia fură arestaţi 2000 de
strămută dela un loc la altul, dintr’o posiţie
într'alta. Ele trebue lăsate să stea la locul R esboiul grevişti şi şcolile sunt închise şi acum.
unde s’a obicinuit. Camelia sp. e. dacă o stră­ r u s o - a p o n ez. In Moscva chiar universitatea s’a închis
j
mutăm în starea de boboci la alt loc îşi până la toamnă. Studenţii din oraşul
Kielce pretind a se face instrucţia în
perde bobocii şi nu înfloresce.
Nu le place fumul prea tare, nici cu­ Cea mai grozavă luptă a fost la limba polonă şi professori lor sâ fie nu­
rentul de aer aspru. E bine să fie câte pu­ Kaikontai în 29 Ian. cor. unde partici­ mai de naţiune polonă.
ţin udate din timp în timp, ziua pe Ia amiazi, pară 100,000 soldaţi. Perderile Ruşilor In oraşul Sosnowice sunt 40,000
nu însă pe frunze ci la jrădăcină. au fost circa 4000 oameni, pecând Ja­ de muncitori în grevă. Instrucţia în ge­
Când recoltăm florile încă trebue avut ponezii perdură numai 200 oameni. Pre­ nere sufere. — Eată un an de regres.
grije să nu le rupem ori şi cum, sau să le cum a raportat mareşalul Oyama în lup­
tăiem aşa ca prin aceasta să se vateme des- tele anterioare din 26— 29 Ian. Ruşii
voltarea mai departe. au perdut 10,000 soldaţi, căci aproape NOUTĂŢI
La părere lucrurile acestea ar fi neînsem­ 4 Regim, de infantarie fură nimicite.
nate şi totuşi sunt de folos pentru cei care Perderile Japonezilor încă se evaluează Episcopul Strossmayer, jubilani La 4
le place a-se ocupa cu cultivarea florilor. la cifra de 4000 soldaţi Generalul Grip- febr. a. c. n. a serbat naţiunea Croată
penberg, comandantul armatei a doua jubileul marelui lor Archiereu Josif George