Page 3 - Bunul_Econom_1905_05

Nr. 5 B U N U L ECONOM Fag. 3

de 591 esponenţi aparţnând la 51 comune Maxim, Maria Răduţ şi d-şoara Aurelia Preda; schimbarea diferitelor obiecte de valoare.
din comitatul Sibiiu şi la 25 din alte comi­ din Borgo-Prund, confecţionată sub îngrij rea încă şi azi sunt popoare naturale cari
tate. Din comitatul Sibiiu espuse a fost 2842, dlui Iuliu Suceava, par ; din Certegea, (corn. nu cunosc banii, şi în locul l r folosesc alte
ear’ din celelalte 25 In total 274 piese. După Turda-Aries), prin d-na Iuliana Cothi el; din obiecte în diferite forme. Cu deosebite se
felul şi numărul ociectelof espuse remarcăm, Hunedoata (o pădureancă) prin d-na Luisa înlocuiau banii (ochii diabol şti, cuţite cu
că ştergarele au fost representate prin 396 Pop de acolo; din Lăslăul-Român, comitatul două tâişe) cu schimbul de : vite domestice:
bucăţi; covoarele prin 366; feţele de masă Târnava-mare, (o nevastă) prin d-na EliSaveta boi, oi, capre etc. La Fenicieni se usau bani
prin 312; feţele de pt rină prin 238; culmile 'Poponea din Stbiiu; din Mereurea (o fată) de scoarţă şi hărbe.
prin 230 bucăţi; cătrinţele prin 161; servie­ prin d-na Paraşi hi va Floaş; din Răşinar (o In câateeile homerice cetim, că eroii
tele prin 155; şurţeleprin 104; traistele prin nevastă) prin d-na Otilia Comşa n. Cioran dela Troia au preţuit valo; rea devastărilor
92; iile prin 87; leşnicuţele prin 65; table­ din Sibiu; din Săsciori (o nevastă) prin d-na în număr şi preţ de vite. Ch hr la popoarele
tele prin 64; fugătoarele prin 53; desagii prin Rafiila Moga de acolo şi d na Ana Dr. Moga vechi germane se evaluau stradele şi drumu­
49; cămeşile bărbăteşti prin 44; merindeţele din Sibiiu; din Scbeşul-săsesc (o nevastă) rile in vite. Ch ar coloniştii aşeziţi în Texas
prin 43; valurile de pânză prin 42; ţoalele prin d-na Elena Medean şi meseriaşii P. pe la începutul secolului trecut şi-au plătit
prin 42; ştergarele de culmi prin 31 bucăţi; Munteanu şi P. Gavrilă de acolo; din Sălişte trebuinţele şi taxele lor in vite.
cu 20—30 bucăţi au fost representate brâ- (o fată) prin d-na Veturia Dr. Stroia şi Ma­
In present se află multe popoare van-
nele, proboadele, velinţele (feţele) de pat, ria Comşa; din Sibiu (o mireasă) prin mai
dalice şi necivilisate prin Africa şi prin Asia,
fundurile de perină, pachioalele, perdelele, mulţi membri ai Reuniunei- sodalilor noştri,
la care ca măsurător de averi se întrebuin­
petinile şi periniţele; cu 10—20 bucăţi: câr­ sub îngrijirea dlui I. Apolzan şi din Vaida-
ţează vitele, nu banii. Lă popoarele ce se
pele, ciupagele, mânecile (culmi mici), piep­ Recea, comitatul Făgăraş, (o nevastă) prin
ocupă cu vânatul se folosesc pieile de ani­
tarele, valurile de traiste, de desagi etc., cu d-na Eugenia Recean.
male vânate ca mijlocitor de cumpărat şi
mai puţine bucăţi: Cingătoarele, camisoalele, In anul 1903 colecţia păpuşilor s’a spo­
vândut.
cepţele, cioarecii, glugile, sacii, ţundrele etc. rit cu 2 şi anume cu una din Rucăr, comit.
Popoarele nomadice din S beria încă şt
Vrednicia de a fi adunat pentru esposiţie nu­ Făgăraş şi alta din Gurarîului. Toate păpu­
acum folosesc peile de samur (Zobel, Ko-
mărul mare de obiecte, revine femeilor frun­ şile au fost dăruite Reuniunei noastre.
boly), ca măsurător de valori, tot asemenea
taşe din comune, cari au îndemnat la parti­ Spre a da tot mai multă vieaţă espo­
cipare şi au colectat obiectele. siţiei în ea am instalat 4 răsboaie de ţesut, la Indiani se fac schimburile de alte mărfuri
Intre p doabele esposiţiei să numără dintre cari: unul propriu ţărancelor noastre, cu peile de biber. La locuitorii din împreju­
cele 3 case ţărăneşti, construite in esposiţie, altul de cingătoare, al 3-lea pentru pachioale, rul mării sudice, unde valurile oceanului arun­
şi anume casa din Avrig, cea din Sălişte şi ca la ţermuri masse mari de scoici şi melci
ear’ al 4-lea un răsboiu mechanic de metal. se aplică în loc de monetă — scoicile ai co-
cea dn Ră inar, cari cuprindeau în sine tot
La acestea In decursul esposiţiei au lucrat 4 j le de melc1. Scoicile se găuresc şi se înşiră
ce să ţine de o casă fruntaşă ţăiăneasră pre­
ţărance. Afară de acestea 3 femei s’au inde- ca bureţii sau ca mărgelele pe fire de iarbă
cum mobile, ha ne de pat, culmi, icoane, can­
letnicit cu cusutul, lucruri acestea, ce au ară­ in formă de cerc si umbla insulanii cu ele
dele, oglinzi etc. In casa din Răşinari să gă­
tat mulţime, visitatorilor pe femeia română la târguri.
sea o păpuşă de mărimea unei femei, îm­
în plină activitate, când vorba este de pro­
brăcată în haine de mireasă precum să purta ductul mânilor ei, afâf de dibace în ale ţe­ Mai au Indienii ca mijloc de sebrrb
prin anul 1820; în cea d n Avrig să găsia sutului şi cusutului. neşte melci de porţelan de 2 " fel Vi numiţi
de asemenea o păpuşă în haine de mireasă. Cauris. Aceştia sunt mici şi vin Ia 1 klgr.
Ca chiemate a păstra originalitatea lu­
Esposiţia a dat bun piilegiu de a să 800— 1500 buc. Aceşti Cauri se înşiră pe
crului de mână femeiesc şi a-’l răspândi în
pune temem unei colecţii de păpuşi, cari să sfori sau se pun în săculeţe de piele. Chiar
cercuri cât mai largi, trebue considerate al-
reptesinte în miniatură porturile ţărăneşti din şi notele de ban nu se fac numai din bum­
bumurile de cuseturi şi ţeseturi. In total s’au
ţinuturile mai de samă ale noastre. La espo­ bac sau in, ci adesea şi din fire sau fase de
confecţionat 4 albumuri, dintre cari unul de
siţia noastră avurăm 12 asemenea păpuşi şi plante. In Africa există şi acum multe şi fe­
cuseturi, altul de ţeseturi în per şi lână, al
anume: una dn Avrig, representând o fată, lurite monete de fer de mare ins mnătate,,
treilea de ţeseturi în bumbac, ear’ al 4-lea
păpuşă confecţ'o. ată sub îngrijii ea d-nei Ioana sunt chiar în zilele noastre prin Africa felu­
este albumul artistic litografiat în colori. Con­
rimi de monete, consrruite din tâbliţe de sare,
ducerea afacerii »Albumurilor», precum s’a
a îngr jit de copil ţa frate-seu ca ;i când numiţi bani de sare. Acestea sunt în comerci
amintit ii în raportul nostru trecut, s’a con-
mari ca palma şi groase de patru degete
i-ar fi fost mumă. crezut presidentului Reuniunei noastre, care (10 cm.)
Griselda din paite-şi nu putu afla ce desvoltând o muncă uriaşă, s’a achitat în mod
Astfel e posibil, ca şi pe timpurile noa-
s’a întâmplat cu copila ei, căci afară de ser­ nu să poate mai vrednic de misiunea sa.
srte se se modifice materialul, din care se
vitorul numit, nu ştia nimenea de acest lucru, Cheltuelile însemnate avute cu confecţionarea
construează monetele şi astfel va scădea în
ea credea serios că nevinovata ei copiliţă e Aibumurilor, speranţă avem, că se vor înapoia
mare măsură valoarea aurului şi a argintului,
moartă. Deşi i-se sfâş a inima de durere to­ cu dobândă Reuniunei.
dar’ nu va trece mult şi chiar popoarele ne­
tuşi nu se arăta la lume, pe bărbatul seu îl
(Va urma). civilisate vor începe a face banii din aur şi
întimpina totdeauna voioasă şi îl iubea cu
argint. Aur se găseşte acum şi în picăturile
atâta fidelitate ca si când nu i-ar fi pricinuit
apelor de mare.
leac de durere, încât marchizul nu se putea
mira destul, cu să poate să-şi înece durerea Banii la popoarele naturale Feriţi-vă de bani falşi!
în pept pentru perderea unicei sale fiice,
fără se suspine batăr un singur suspin pentru sau necivilisate.
o aşa de mare nedreptate. Deci să convinse Florile cari înfloresc earna în odae.
marchizul din zi în zi că soţia lui este foarte
Noi, cari ne folosim de bancnote şi mo-
virtuoasă încât din ce în ce o stima şi o
nete presate în monetăria statului şi le fo­
iubea mai cu foc.
losim în trebuinţele noastre zilnice cu mare Grădinarul isteţ ştie alege şi cultiva şi
(Va urma).
înlesnire, de-abia ne putem închipui, că aceste astfel de flori cari înfloresc peste earnă în
referinţe n’au fost tot aşa, căci banii de ara­ casă şi servesc nu numai de podoabă ci tot­
mă, de nichel, de argint, de aur şi de hârtie odată de un semn plăcut şi sănătos, reco­
s’a introdus în lume târziu. In timpurile an­ mandând hărnicia stăpânilor unei case a că­
tice se servea oamenii în loc de bani cu rei ferestre sunt pline cu flori.