Page 2 - Bunul_Econom_1905_09

Pag- 2 ___ __ B U N U L ECONOM Nf. 9

lor, şi economii pe de de altă parte o cârcimă în altă cârcimă, certându-se drag scimbareâ anotimpurilor, care-1
de ocupaţiunile lor. — Pentru fiecare şî sfâdindu-se cu săteni, pe cari cautau înveselesc privind recolta îmbelşugată
om serveşte de o ruşine, dacă nu-şî • s6-i smulgă şi s6-i neîndreptăţească prin eşită din truda mânilor sale. Poporul
împlineşte cu acurateţă munca sa, dar purtarea lor slabă, şi pofta de a câştiga, zelos zice : »D e muncă nu piere nime«.
mai ruşine şi mai mare daună are eco­ bani uşor să şi poată petrece şi să se Munca e isvor de bogăţie şi de putere,
nomul, care nu-şi' isprăveşte la timp desmerdeze. dă sănătate şi mijloc de fericire şi ne­
lucrările sale economice. Sunt însă slujbaşi în sate, ba preoţi atârnare.
In sinul poporului sătean ca şi în şi primari cu şcoală şi cu pregătiri fru­ Să muncim deci fiecare la locul
alte clase ale omenirei sunt oameni mai moase şi le place a munci cu drag la Seu, căci răsplata muncei este tihna şi
avuţi şi sărmani, cari adeseori pe lângă agricultura lor. Sunt alţii cu pregătiri bucuria sufletului, este progres asigurat.
economie mai port şi câte o slujbă în inferioare şi buni de lucru, ba dispun Latinul zice: »Honeste vi vece, alterum
comună sau întreprind câte ceva, fără şi de timp, însă se retrag şi li-e ruşine non laedere, suum cuique tribuere.
de care n’ar putea nici ei trăi şi nici de a munci, dar preferă a letargea » A vieţui cinstit, a nu prescurta
comuna exista. neîndreptâţind pe alţii, silind pe alţii pe deaproapele nostru, este o cuviinţă
Astfel de ocupaţiuni laterale nu la lucru lor şi de a merge ziua la a fiecăruia».
D. i.
aduc pagube dacă le poartă fiecare cu amiazi în cârcimă nu să sfiesc. Adese­
onoare şi cu punctualitate. La mulţi ori să găsesc prin sate oameni cu ast­
Din regulele Higienice.
însă prin necumpăt şi abusuri nu nu­ fel de idei funeste şi cu gărgăuni în
îmbrăcămintea ţăranului român.
mai că nu le aduc folos, ci din contră cap, că îndată ce apucă vre-o diregă-
mari nefavoruri, că i-a împins în ne­ torie în sat nu-i măi vezi eşind la
Omul. ca să poată trăi are trebu­
plăceri şi vrajbe cu consătenii, ba [unii muncă în câmp sau la ograda lui şi inţă de: hrană, odihnă, locuinţă şi îm­
pe Jâugâ aceea, că să ştrică moraliceşte, prin grădini şi pădure, deşi venituLdkr brăcăminte.
îşi causează' fiefericiri în .familie, risi- oficiul lui nu-i aduce în o săptămână, Hrana susţine , şi nutreşte organele
pindu-şi averea agonisită şi erezită, mo- cât cel din proprietatea sa în o drăgu- corpuluii şi le dă o creştere şi o de­
plină funcţionare.
şioara sţrăbună. Causa este că cu în­ liţă de zi, ba şi după ce a eşit din
Inbrăcămintea produce corpului
cetul s’a retras dela muncă, şi s’a în­ diregătorie i-e ruşine să ia coasa, ori
căldura necesară şi’l fereşte de frig şi
deletnicit la comoditate, la lene şi la plugul să muncească şi lasă scumpul
alte calamităţi. Odihna şi locuinţa con-
patima afurisită şi păgubitoare a beţiei, lui agru paraginei, în mila sfântului'şi
tribuesc la recrearea fisică şi spirituală.
a jocului de cărţi, a desfrânârei şi a începe a să băgă în datorii pe la bănci
Aci se va tracta cu atenţiune sta­
lighioanei blăstămate de lux. ca să-şi lucreze pământul băneşte şi el rea economică relativ la îmbrăcămintea
Aş putea arăta multe caşuri, că să se preumble şi să şe mai desmerdeze ţărănească şi ideea portului naţional.
unii ţărani din oamenii cei mai avuţi prin birturi; ajunge în fine colduş. Adeseori întrebuinţează omul îm­
şi mai cu stare, din harnici muncitori Dacă într’o comună nu vor da brăcămintea ca mijloc de podoabă şi
de frumseţe, cum am zice lux,
ajungând primari, cassieri, juraţi sau exemplu de muncă serioasă preotul,
Inbrăcămintea face pe om a se deo­
executori de dare, şi-au neglijat lucră­ învăţătorul, primarul şi juraţii etc., cari
sebi de alte fiinţe terestre, căci omul
rile economice, umblând după domnii, de sigur mai toţi posed pămentul lor
este menit pe lume dela Dzeu a fi sin­
s’au retras dela muncă, au lăsat vitele mult ori puţin, apoi cine să muncească?
gur cea mai perfectă şi mai intelectuală
şi argaţii lor fără controlă şi supra­ Cu toţii să muncim, în bine să sporim 1 creatură a lui, fiindui încredinţată su­
veghere şi umblând ziuliţa întreagă din Omul muncitor şi silitor aşteaptă cu premaţia peste celelalte.

fă cu t porumb şi nutreţ, ba încă ş i de ajuns, .— Aşa e, moş George, dar, vezi că eu părăluţe, căci de colo puţin, dincolo puţin,
să fi tot avut pentru doi ani. . apucasem de vândusem prisosul de cu toam­ să face grămăjuia mare şi te ajută la nevoe.
‘ Ei şi, ce vrei să zici cu asta, moş nă; vorba d-tale e sfântă, dacă opream po­ — N ’am ce mai zice, moş George, ai
George? Nu care cumva era să opresc tot rumbul baremi până în timpul praşilei a toată dreptatea şi nu ştiu cum să-ţi mulţu­
porumbul şi nutreţul de atnnci şi să-l fi ţinut doua de astă vară, atunci nu-1 mai vindeam mesc mai bine că mi-ai deschis ochii; sfatu­
pentru anul ăsta ? Doamne fereşte, căci ni-se arăta destul de rile date de d-ta, le voiu lăsa ca o moşte­
— Tocmai, asta vreau să-ţi spun, ne bine că toamna n’o să avem cem lege. , nire sfântă copiilor mei, şi-i voiu deprinde
poate Vasile. de mici să meargă pa acest drum frumos.
— Ştii că ai haz, moş George? Par’că — Şi cu nutreţul tot aşa să faci, dragă
nepoate; vara în timpul treerişului adună Aşa, dragă nepoţele, fa aşa căci vei
eu a-şi fi zodiaş să fi ştiut că n’are să se
paele, toamna cocenii, mohorul strânge-I cu fi în totdeauna mulţumit; acum pe lângă
facă porumbul astă vară!
-— Să nu te prindă de loc mirarea, socoteală şi nu-1 risipi, căoi vorba ceea, nu sfaturile ce ţi-am dat, iată că îţi împrumut
— dragul meu; — dacă vreai, ascultă-mă să ştie ce va f i mâine. Să nu aşteptăm dela şi doi saci de porumb.
si să bagi la ureche sfatul meu: în totdeauna stăpânire, căci stăpânirea îş i are şi ea greu­ — Să-ţi dea Dumnezeu sănătate, moş
să-ţi opreşti porumb în coş ca să a i pentru tăţile e i; apoi, unde mai pm fa, socoteală George, şi să ştii că am să. fac toate chipu­
două veri, şi nrmai atunci poţi să-ţi vinzi că dacă toţi am aştepta dela stăpânire, cum rile să-ţi plătesc acest porumb cât de curând.
prinosul, când te vei încredinţa, că în vara ar mai putea şi stăpânirea să ne ajute? Ba Să mai ştii, moş George, că de câte-ori voiu
următoare are să se facă porumb; aşa bună din contra, când vin aşa timpuri do secetă, avea nevoe de slături, am să viu la d-ta să
oară, dacă acum un an, — când s’a făcuţ noi să ne mândrim că n’avem nevoie de mi-le dai, şi cred că n’ai să te superi.
porumb din belşug;— ai fi oprit porumb nu ajutorul stăpânire;. — Vin’o, nepoţele, vin’o şi te voia
numai pentru astă vară, ci- ş i pentru: vâra Afară de asta, dragă nepoţele, îţi mai slătuî ca pe un copil al meu. •
viitoare, aşa e cd-ţi prindea bine acum l Uite, dau un sfat: caută de munceşte şi earna, — Să ne vedem sănătoşi, moş G eorge
eu iii .totdeauna fac aşa, şi-mi prinde ; lucrează câte ceva, fie pentru casă, fie ca să — Să vii sănătos, nepoate.
tare bine. faci uu lucru de vânzare şi să poţi lua ceva * Albina*. : s ' I. E.~ M.