Page 3 - Bunul_Econom_1905_09
P. 3
Nr. 9 BUNUL ECONOM pag 3
Privind înbrăcă.mintea ca materiă E x t r a s e d i n porul dela birtaş. Mai departe opreşte
din care est0 făcută, ea diferă în mă Legea de pescărit. numita lege (în §-ii săi 22 — 23) ca în
sură cu timpul sau cu schimbarea tem- tră birtaş şi beutor să se facă veri-ce
(Art. X IX din anul 1888.)
peraturei, diferă în calitate şi preţ soiu de legătură spre pildă: obligaţiă,
inzălogire, angajare la lucru. s. a. pentru
Intre Corpul omenesc şi hainele sale:
§. 13. In apele închise (apele puse sume mai mari ca cea de sus, cu cari
se află o pătură de aer cald. — îm sub cordon, oprite. Zârt vizek) pescărul
brăcămintea se face din: lână, în, câ ar datori beutorul pentru beuturi luate
indreptâţit poate pescări ori-când. pe aşteptare (pe credit), ear o astfel de
nepă, bumdac, blâni etc. ele resistă de
Ca ape închise (sub cordon) se legătură, dacă totuşi sar face, nu numai
a Intra prin ele căldura, căci ea eşind
consideră: că nu este obligâtoare, ci birtaşul res
din corpul nostru prin pori să opreşte
a) lacurile de peşti făcute anume pectiv comite d’odată şi un delict, pen
pe piele şi haine, fiindcă hainele sunt
oii că stau ori că nu stau în legătură tru care trebuie pedepsit, ca şi când
răi conducători de căldură. Hainele de
cu ape (rîuri) cu peşte; dă beutură în cârcimă la copii sub
lână ţin mai cald, ca cele de în etc.
Hainele negre şi închise absorb mai b) toate apele stătătoare, cari se 15 ani.
multă căldură, decât cele deschise, deci află în mijlocul cutărui poses privat sau Unii birtaşi, iscusiţi cum şunt ei,
earna ă bine a purta vestminte închise comun, înse neseparat, cari ape nu stau au iscodit ca să ea dela beutori cam-
ear vara mai subţiri şi deschise. — La cu altfel de ape cu peşte în astfel de biu (Wecslă) pentru datoriile acestora
muncă, la eşcursiuni grele şi marşuri prin legătură, ca peştii să poată trece din- pe beutură; alţi birtaşi, şi mai iscusiţi
călduri sunt mai de prelerit hainele de tr.o apă întralta. (Cu alte cuvinte: la au început a îmbina datoriile; adecă pe
lână seau bumbac, căci absorb mai re curile (tcurile, belţile) din moşia cuiva. lângă datoria pentru beutură creditată
pede căldura, sa fie de coloare albue. In caşuri de. dubietate asupra in- mai dădeau beuforului încă şi alte măr
trebării: dacă cutare apă se poate con furi ori chiar 2— 3 Cor. în bani gata,
Nu este de loc bine a lăsa, că hai
sidera de închisă (pusă sub cordon) ori ca împrumut, şi iuau apoi dela beutor
nele jllăvite pe noi, să se uşte tot pe
ba ? — se pune în curgere procedura un singur cambiu, pentru ambele datorii.
corpul nostru, acelea trebuie schimbate,
normată în §-ii 48 şi cei care urmează, In toamna trecută s’a petractat un
altfel vom răci şi răceala produce mor aştiel de proces la tribunalul din Do-
buri. Neputând momentan schimba hai din această lege.
briţin. Birtaşul a înprocesuat pe debi
nele umede depe noi, trebue să ne pre- §. 14. Apele celelalte, cari nu cad tori ul (beutoriul) seu pentru 64 Co
umblăm eăci mişcarea noastră produce în cadrul celor de sub §1 13, se con roane, datoriă cambială (?). Debitoriul
căldură. — Asemenea nu e higienice a sideră ca ape deschise (nu sub cordon).
s’a apărat, şi a dovedit cu martori că
bea apă, când suntem osteniţi seau cu In astfel de ape pescâritu! se poate
10 cor. a primit ca îaprumut, ear 54
haine ude. — Hainele ude şi murdare exercia:
cor. datoreşte pentru beutură pe aş
purtândule produc diferite boale de pie a) în mod de sine stătător (adecă teptare.
le. Un mijloc principal al susţinerei să- fie-cine pentru sfne R ed ) în caşul când,
nâtâţei este schimbarea mai deasă a apa (rlul) are o( situaţie" şi o estindere Forul prim (tribunalul) a judecat,
veştmintelor de pe corp. de aşa, că pescăritul se poate în mod ca debitoriul se plătească cele 10 cor.
cari lea primit ca înprumut, eară cele
Să nu ne îmbrăcăm nici prea gros raţional şi fără de a vătăma interesele 54 cor. să nu le plătească. Procesul
nici prea subţire, căci neregula în îm posesorilor vecini j
ajungând apoi la Curia reg. aceasta a
brăcăminte produce moleşnne în corp b) prin cei îndreptăţiţi a pescări,
judecat, prin sentenţă nrl. 831/1904,
şi mens sană în corpore sanol — îm ca constituiţi în societate de pescări.
adusă la 4 noemvrie 1904, că birtaşul
brăcămintea este a se întocmi după lo Aceasta Ure loc în caşul, când apa (rîul) se fie absolvat de tot, adecă s i nu ca
calitate şi temperatură. — Aceasta e are o situaţie şi o estindere de aşa, că pete nimic din valoarea camblului seu
causa de croiala veştmintelor munteni nu adminte pescăritul în modul de sub a).
de 64 cor. ci s i fie pedepsit pentru de
lor diferă de cea a câmpenilor, - obser Explicare ■. In acesta puncte de § lic t; eăci prin iscusinţa sa faţă de be
vând azi modul de îmbrăcăminte la ţă legea dă ţărmureniior şi proprietarilor utor a voit se eludeze (înşele) § -ii 22
ranul român, vedem cu durere că s’a de alvii un fel de indemn, ca toţi să si 23 din legea suscitată.
încuibat un lux ruinător şi dăunos. se constitue în s o c i e t a t e de pescari
Acesta causează diferite năcasuri şi mor şi să pescărească în mod raţional.
buri, lipsă de medici şi de farmacii cos
§. 15. La cererea celor pe cari îi
tisitoare.— Rău obiceiu că. tenerii de priveşte, aşemenea în caşul, când se va Sămânţa de cucuruz.
azi nu au ţinut datinile şi portul bătrâ
face din oficiu o eventuală propunere,
nilor noştri. Asta e causa, că s’a încui
ministrul de agronomiă-industrie şi co- In părţile noastre cucuruzul sau mă-
bat prin satele npastre româneşti fudulia
merciu este competent, ca pe lângă as lâiul aste cum se zice »talpa ţării« de
rîsipa şi lăcomia- Nu maî poartă mai nici
cultarea părerii comisiunei administra care să foloseşte poporul nostru la
opinci, ba nici ştergare, ci cisme cu
tive muncipale, se hotărească (limiteze) mâhearea de toate zilele. După cum
creţe şi cârpe din boite. Vend la târg
estinderea (teritoriul) apei în care cineva vedem şi’n anul ăcesta, cumpărăm cu
agonisirea lor şi aduc acasă fudulii în
poate pescări, de sine sau ca societate curuz din alte părţi ale ţerii din greu,
loc dc alte necesare la casă şi la copii
în înţelesul §-lni 14, dar’ într’un mod pentru-că la noi nu s’a făcut nu nu
când es la joc fecior şi fetele se întrec
Care corespunde la firea de prăsire a mai din pricina anului secetos, ci nu
la costume scumpe de prin boite, de ma
diferitelor soiuri de peşti. să face destul pentru trebuinţele noas
terii de casă, mai nu se mai văd la ei. — (Va urma).
tre nici în alţi ani mai productivi. Causa
Ţărancele dau să întreacă pe co e că nu-1 cultivăm cu destulă muncă
coanele dala oraş în costirme, umblă în şi chibzuire.
schimoniseli şi cu veştminte false. Cu Cine bea în dator.
Fiind-că tocmai ne apropiem de
luxul introdus la ţărani a Intrat şi mi-
Art. de lege din 1883 opreşte ca primăvară şi suntem pe timpul când
seria pe uşa lor. »Nedelăturând acestea
birtaşii (crâşmarii) se dee poporului dela avem să alegem sămânţa, facem econo
sărăcia va fi doamna ţăranului*.
sate beutură pe aşteptare, adecă se cre milor noştri următoarele propuneri:
diteze sume mai mai mari ca între 4— 16 1. Să se aleagă din cotarcâ sau
Coroane pentru beuturile ce le ea po de pe podu unde s’a păstrat numai
