Page 5 - Bunul_Econom_1905_09

Nr. 9 BUNUL ECONOM Pag, 5

viei şi C. Porumbescu, o cântare solo Nobilitatea grâului şi a cucuruzului. nat în vre-o Facricâ la lucru în America şi
si un duet, cest din urmă de Porum­ «Reuniunea economică din comitatul Timiş» merge anume la lucru rezervat, pe acela îl
bescu. a hotărît să facă esperimentări cu nobilitarea înapoiază din America.
Escelenta esecutare a acestui pro­ grâului şi cucuruzului, în care scop ministrul In Ratibor precum şi în Bremen fie­
care emigrant să vizitează, aşa că fie-care
gram a stors admiraţia noastră şi vii de agricultură i-a şi pus deja la disposiţie o
pe când vine în Bremen pe vapor, poate fi
şi nesiîrşite aplause au urmat fiecărui subvenţie corăspunzătoare, sub condiţia însă primit în America.
punct, dintre cari unele au fost bisate. ca farmul (teritoriul cultivat în acest scop) *
Plăcută distracţie au procurat pu­ să stee sub inspecţia secţiei de esperimentări Mântuit dela Moarte. U n om oare
blicului asistent şi «posta humoristică«, dela şcoala superioară de agricultură din cândva desnădăjduit trimite inventatorului cru-
cu frumoasele coriste, cari ţineau locul Magyardvâr. cei duple electro-magnetice R. B. Nr. 86967,
* d-lui Albert Miiller Budapesta V., Vadâsz-u.
„factorilor poştali''. Cred, că fondul „Masa
Învăţăceilor1*, va fi profitat şi din veni­ Nenorocire. D-şoara Serena Papp, as­ 42//G. următoarea scrisoare de mulţumită:
tul acestei » poşte«, ce n’ar trebui să cultătoare a facultăţii de medicină dela uni­ Stimate Domnule M iille r!
versitatea din Budapesta, studiind Mercuri înainte de toate te încunoştiinţez, că
lipsească dela nici o producţie publică.
după amiezi la fereastra deschisă a locuinţei sunt un om sărac, şi boala m’a silit să întru
Deasemenea n’ar trebui s6 lipsească dela
sale stând în picioare, au cuprins’o ameţeli într’un spital din Budapesta, apoi am stat 3
producţiunile noastre publice de pretu- luni sub îngrijirea doctorilor din Zombor şi
tindenea nici pălăria »D-zeu vede«, pur­ şi a căzut afară pe fereastră, din etagiul al toate acestea m’au costat 200 cor. fără ca să
tată dela masă la masă şi dela persoană doilea. Schilăvită oribil a fost dusă în spital mă pot vindeca iar doctorii au perdut nădej­
aproape moartă. dea şi eu trebuia să mor. Din întâmplare am
la persoană de presidentul Reuniuni dl
* dat de vestea crucei d-tale şi am comandat-o
V ie. Todăsanu, care în schimbul a câte
Atentat cu praf de puşcă. Notarul purtându-o pe piept după cum mi-ai scris.
unui » ban pentru orfan«, nu cruţă câte-o
Friedman din Şibot (Hunedoara) stetea cul­ In timp scurt în 10 Aprilie m’am sculat din
vorbă de »bine a-’Ţi venit în mijlocul pat, mă simt sânătos şi nu mi-e teamă că
cat ’ în pat la, 20 Febr. v., dimineaţa şi pu­
nostru« şi »D-zeu răsplătească binele mor, pentru-că m’ai mântuit d-ta. Iţi mulţu­
sese servitoarea să i facă foc. începuse să
cu bine«1 «Bogaţi-— săraci«, cari când mesc de mii de ori. Cu stimă: F r a n c i sc
fâlfăe’ focul în sobă şi notarul să întindea O s t i a d ă t , maşinist în Priglenţa - Szt. - Ivan
le merge bine ne cam despreţuiesc pe
mulţămit sub plapomă, ştii cum să întinde (comit. Bâcs-Bodrog.
noi, preferind a asita la' baluri mari fie Crucea duplă-electro-magnetică R. B; Nr.
omul dimineaţa, când are de toate. Deodată
şi „mascate1' şi de ori ce limbă, la tea­ 86967/ costă numai 6 cor. şi vindecă boalele
o detunătură groaznică aruncă soba în aer
tre şi altele, ce nu să dau nici în favo­ următoare: reumatism, respiraţie grea, lipsă
şi mobilele din apropiere să sfâşie în ţăndări.
rul „Bogaţilor-săraci“ şi nici în al „Să­ de somn, batere de inimă, boala rea, de nervi;
Dl Friedman încremeni şi leşină de spaimă. de aceea îndemnăm pe fie-care să se adre­
racilor — bogaţi". Nu ştiu să mă bucur
Aşa l’au scos de acolo, jumătate mort. Nu seze plin de încredere la d-1 Albert Mi i l l e r
sau să mă întristez văzănd cum primii Budapesta V., Vadâsz-utcza Nr. 42/G.
peste mult însă îşi veni în fi e şi pipăindu-se
ne cam încunjură la asemenea ocasiuni.
constată, că.nu-i lipseşte nimica. S’a ales nu­
Jocul animat\ a decurs cu multă
mai cu spaima. Să crede, că vr’un duşman Ţergnrile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
mociune p&nă cătră orele £ dimineaţa.
al notaruiui a vrut «săffScă hâzi», pe soco-
Mândră şi veselă a fost această Dela 27 Febr. până în 5 Martie v. 1905.
tela lui Friedman, punând praf de puşcă
producţie, mândri şi veseli ne-am des­ Duminecă 27 Almakerek. Beba-veche. Bistriţa. Bu­
într’un lemn. «Hazul» acesta însă putea să-j dapesta. Cianadul-*6 bete şi nemţesc.
părţit de ea. Eu, însă am rămas: Cluj. Kecskemdt. Olafateul-mare.
fie fatal notarului.
încăntat. * L u n i 28 Carţfalău. Clachi-Gârbău. Dezna-
M a rţi 1 Cagu. Orăştie.
2 Aletea. Baia-de-Criş. Gyorok.
Ucideri bulgăreşti. Ia 5 Marte a. c.
M ercu ri
NOUTĂŢI noaptea o bandă de bulgari din comuna Ne- 7»i 3 Berzava. Brad. Goroslăul-de-pe-Someş.
Mediaş. Sighişoara. Timişoara.
govan lângă Florina (Macedonia) au omorît
V ineri
Sâmbătă 4 Cuhni.
5 Bălcaciu. Halmagiu-mare.
2 preoţi patriarchişti şi 4 ţărani, Ministrul
Conferinţe silvice in România. Comi­
român Lahovary din Constantinopol a rapor­
tetul central de administraţie, a hotărît ca Călindarul vechili şi nou al săptămânei.
tat această crimă sultanului şi a cerut osân­
anul acesta să se ţie la societatea «Progresul Dumin. lăsat, de brânză, ev. Mateiu c. 6, g. 8. v. 8.
direa ucigaşilor. In urma constatărilor s’a scos
silvic», trei conferinţe după următorul pro­ Dum . 27 P. Procopie 12 Grigorie
Ia iveală, că nu o bandă bulgară a comis Luni 28 P. Vasilie
gram : crima, ci o bandă grecească, ca să sparie pe Marti 1 M. Eudochia 13 Rosina
14 Matilda
In ziua de 5 Martie a. c. dl Petre An- Mere. 2 M. Teodot 15 Longin
Aromâni, cari cu drept pretind serviţiul divin
tonescu, profesor la şcoala specială de sil­ jo i 3 M. Eutropie 16 Heribert
a se ţinea în limba română la bisericile aro­ Vineri 4 C. Gerasim 17 Gertrud
vicultură va trata despre: lemnul de fa g cu Sâmb. 5 M. Conon 18 Alexrndru
mâne. Lupul şi lasă părul, dar’ năravul nu.
ş i fă ră inimă roşie şi întrebuinţarea lu i pen­
Cum se vor simţi miile de greci, care trăesc
tru traverse. Redactor resp. VASILE DOMŞA, protopresbiter.
In ziua de 12 Martie a. c. dl Mihail în România, face averi aci şi le expedează la
Tănăsescu. inspector silvic va vorbi despre la Grecia în aceste momente?
* Sz. 887/1905 tkvi.
corpul silvic a l statului.
In ziua de 19 Martie a. c. dl Nicolae I n a te n ţiu n e a e m ig r a n ţilo r la  R V E R IiS I H IR D E TM IiN Y K IV O N A T
A m e ric a . Guvernul Ungariei a liberat călă­
Iacobescu, profesor la şcoala de silvicultură
toria la America şi prin Bremen. Cine are A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
va vorbi despre: Însemnătatea Botanicei ge­ paşaportul predat pe la Fiume, acela poate tlkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Te-
nerale şi aplicate în silvicultură. călători şi prin Bremen dacă are cartea de
* nasze Iuon es tărsai vegrehajtatonak
vapor prin Bremen.
Cununie. Dl Dr. Aurel Cioban şi d-şoara Cine s’a decis a călători prin Bremen Majerâs Ilie vegrehajtâst szenvedo elleni
Olimpia Hamsea îşi vor Serba cununia Sâm­ la America, acela trebue negreşit să trimită 200 kor. tokekovetelds es jar. irânti
bătă la 11 Martie n. 1905 în biserica gr.-or. de acasă 20 cor. arvună ; după primirea ar­ vhajtâsi xigyeben a devai kir. torveny-
vunei fie-căruia i-se trimite cartea de vapor. szek (a szâszvârosi kir. jbirosâg) feru-
vom. din Lipova.
Felicitările noastre! Lucrătorii cari sunt harnici şi sănătoşi leten levo a Romoszon fekvo a romo-
* cari au biletul de tren plătit în America până szi 386 sz. tjkvben a f 13 rd. 2877
Tergul de ţeară la Orăştie va fi Marţi la locul destinat şi cari pot arăta 50 cor. hrsz. szântora 294 kor., a f 14 rd.
in 1j 14 Martie a. c. bani gata, aceia toţi sunt primiţi în America.
Ttrgul al treilea de ţiarâ al comunei Cine are cunoscuţi în America, să aducă 3580 hrsz. szântora 273 kor., a f 15
Vaida-Recea să va ţinea şi a. c., precum şi adresa celora cu sine. rd. 2732 hrsz. szântora 24 kor., a f
toteaauna în viitoriu în '21 Martie stilul nou. Cine are ochi bolnavi, sau alte rane 16 rd. 4595 hrsz. szollore 26 kor.,
* trupeşti, mai bătrân de 50 ani, s’au e arvu- a f 17 rd. 5005 hrsz. szollore 162