Page 3 - Bunul_Econom_1905_11
P. 3
Nr. 11 BUNUL ECONOM Pag. 3
afară de aceea altoiul, până să se prindă in grădina de altoi pregătim stra înainte de a răsâri. După-ce s’a sămă
mai de o "mare cantitate de suc prin turile pentru sănfănatul sâmburilor de nat se poate trece peste sâmânâtură
evaporare şi. atunci altoiul e în prmejdie poam e. La sămănatul acestora nu cu tăvălugul, sau dacă după sămănat e
de a nu se prinde de loc, sau şi dacă avem lipsă de cine ştie ce cunoştinţe semn că va da o ploaie, care are sâ
se prinde, apoi numai mugurii din vâr mari, ii împrăştiem potrivit, sau îi sămă- îngroape sămânţa destul de bin , nu
ful jnlădiţelor se pot desvolta, ear’ cei năm în rânduri şi avem numai atâta mai este de trebuinţă ca locul după
situaţi măi jos rămân durmind şi mlă- grijă ca să nu i îngropăm prea adânc. sămănat să se tăvălugească. Locul în
diţele rămân golaşe. Sadele de agrişe şi rosince, culese care se samănă trifoiul şi lucerna, tre
Dincqntra, prin o retezare potri bue se fi fost bine pregătit şi îngrăşat
vită a mlădiţelor statorim un echilibru de mai înainte le sădim în straturile des cu gunoiu putrezit cel puţin pe jumă
între rădăcini şi coroană. Râdăcinele tinate, în rânduri la distanţă de 10—15 tate, deoare ce în locuri sărace aceste
adecă vor putea nutri toţi mugurii află cm. Acestea sade, înainte de sădire, le plante de nutreţ, nu pot reuşi şi dacă
tori pe mlădiţe şi desvoltându-se din retezăm, la basă aproape pe sub un mu reuşesc, au şâ dea o producţiune foarte
gur, care la vârf lăsăm puţin ciomp
toţi aceştia frunze, se înlesneşte şi în deasupra mugurului pentru ca astfel să slabă. Cătăţimea de semenţă ce se poate
tăreşte puterea de asimilaţiune şi de preîntâmpinăm uscarea acestuia. Apoi, sămăna la hectarul de trifoiu alb este
respiraţiune a altoiului deja în primul an. dela 12—15 kgr., şi roşu 10—15 klg.
Coroana alcoilor ce-i sădim toamna, aşâzândule puţin pezis, le îngropăm până ear’ de lucernă de 20—25 kgr. Când
la nici un cas se nu o retezăm, ci să aproape sub mugurul dela vârf. . nu se samănă în ovăs, se samănă la
o lăsăm până primăvara! Pădureţi de 2—3 ani, de ajuns hectar până la 30 kgr,
Altoii, cari la sădire sunt din samă desvoltaţi, îi mutăm în şcoala de altoit, Mâzâricheaeste o plantă de nutreţ
afară slăbuţi, nu i retezăm, ci îi lăsăm sădindu-i în rânduri de 60—70 cm. foarte folositoare vitelor de muncă ca
până primăvara: j distanţă. şi celor de lapte, această leguminoasă
Altoi cari la sădire sunt din samă M ăr. sâmănată pe la începutul acestei luni
afară slăbuţi, nu-i retezăm, ci îi lăsăm dă totdeauna nutreţ mult şi bun.
până în primăvara următoare, astfel vom Cu cât în pământ so găseşte mai
obţinea mlădiţe moi puternice. Lucrările agricole în lâna Martie. multă umezeală cu atât reuşeşte această
La plantatul primăvara al altoilor leguminoasă mai bine, căci chiar
urmăm astfel: dacă ar da seceta mai târziu, din mo
Gropile de 50 cm. adânci şi 1 m. In această lună agricultorul se lo mentul ce a acoperit planta suprafaţa
largi iă se sape cel puţin 9— 10 m. de-
veşte de o mulţime de lucruri, cari de pământului, ţine mai adăpostită evapo
' parte una de alta, în mijlocul fiecăreia cari mai însemnate, cari trebuesc fă rarea apei din pământ, şi astfel îşi asi
împlântăm un par de gros'me potrivită, cute fără nici o întârziere, fiind-că ori gură buna creştere. La hecrar se sa-
apoi le umplem până aproape la şupra- ce- întârziere s’ar face la semănatul mână dela 140—-160 litri de măzăriche
faţă cu pământul bine mărunţit. Pămân unor plante, se face în paguba pro- la care se mai adaugă 15—20 litri de
tul aruncat în groapă îl lăsăm vr’o 8— 10 ducţiunii agricole. . oves, care serveşte ca măzărichea să
sau şi mai multe zile să se aşeze. Luăm se agaţe de el; dacă măzărichea s’ar
apoi altoiul şi pregătit fiind cum s’a zis Prima lucrare,. în localităţile unde sămăna fără ovăs, ar creşte mai mult
mai sus, îl aşezăm lângă parul din mij se seamănă grâul de primăvară, este a încâlcită şi mai la suprafaţa pământului,
locul groapei având grijă ca răderinile se face sămănătura acestei cereale, care aşa încât cea mai mare parte din ea
se fie cât se poate de orisontal aşezate se samănă după porumb. In toamna tre ar putrezi.
şi în toate părţile împrăştiate. Apoi luăm cută, pe datâ-ce porumbul s’a cules,
pămentul cel mai bine mărunţit, îl arun până ce a dat frigul, a trebuit să se Meiul, care este o altă plantă de
căm peste rădăcini grijind ca se nu lă facă prima arătură ce-va mai adânc, nutreţ, tot atât de folositor vitelor ca
săm locuri goale printre ele. Altoiul se ear’ în această lună înainte de sămâ- şi măzărichea, trebe sămănat dacă se
nu fie mai adânc sădit de cum a fost nat se face o a doua arătură şi apoi poate chiar în mâzga zăpezei. Cu alte
în şcoala de altoit! Drept aceia că această se samănă grâu, cu mâna sau cu ma vorbe chiar mai de timpuriu decât mă
să nu se întâmple, deodată cu aruncarea şina de sămănat. Cătăţimea de sămânţă zărichea. Meiul nu se seamănă numai
pământului peste rădăcini, scuturăm al ce se poate sămăna la hectar este dela ca plantă de nutreţ, dar’ şi pentru se
toiul ridicându-1 tot mai în sus până 125—200 de litri de sămânţă. înainte minţele lui, care se întrebuinţează la
ce vom vedea că rădăcinile vin în di de sămănat trebue băgat de seamă ca facerea de bragă, care este -o băutură
recţiune oablă cu suprafaţa pământului. sămânţa sâ fie bună, deci trebue pusă higienică, când este bine făcută. JSemin-
Pământul ce ne mai rămâne, îl adunăm la încercare de încolţire, căci numai ţele mai servesc la hrana pasărilor de
apoi în jurul altoiului formând un fel astfel se poate socoti ea bună şi câtă să curte şi la facerea da mămăligă când
de muşinoiu cu vârful retezat şi scufun mânţă se poate sămăna la hectar, la holdă cucuruzul lipseşte din ele să face păsat
dat la mijloc Pământul astfel grămădit sau pogon. După ce grâul s’a sămănat tre Când mieiul se samănă ca plantă
trebue numai uşurel apăsat cu mâna bue grăpat şi tăvălugit, ca pământul se de nutreţ, se samănă la hectar până
sau vârful piciorului Luăm apoi nişte se lipească bine de sâmânţă, ca încol- la 20 klgr., ear’ când se samănă pentru
nuiele, facem un gânj şi legăm altoiul ţirea sâ se facă mai uşor. sămânţă, numai 10 kgr. Pământurile în
de parul care să ajungă numai până sub Ovăsul. Această carăală se samănă care meiul isbuteşte mai bine sunt cele
coroana altoiului. Legătura să nu fie ca şi grâul în porumbişte, sămânându- nisipoase şi calcaroase.
strânsă ci cât se poate de slâbânogită se pe hectar dela 250—350 de litri De pe la 15 ale acestei luni se.
şi aceasta din causă, că altoiul să se de sâmânţă. poate sămăna cartoful, sfecla de zahăr
poată aşeza împreună cu pământul în Ca plante de nutreţ ce trebue sâ- şi de nutreţ, inul, lintea şi muştarul.
decursul verei. Fiind cu aşezarea alto mănate în această lună şi cât se poate Cartoful şi sfecla se samănă în rânduri,
iului gata, turnăm apă din greu peste de timpuriu, adecă pe la începutul lu- ear’ inul, lintea şi muştarul, este mai
rădăcini, până când se formează baltă nei, dacă timpul ne permite, este tri bine a le sămăna prin împrăştiere.
în jurul altoiului. foiul alb şi roşu, lucerna şi măzărichea.
Lucrând astfel numai darul lui Dum Trifoiul ca şi lucerna se samănă în să- (Va urma)
nezeu mai trebueşte pentru ca oste-. mănătura de oves de primăvară, după-
neala noastră să fie încoronată de succes ce această cereală a râsărit, sau chiar
