Page 5 - Bunul_Econom_1905_11
P. 5
Nr. II BUNUL ECONOM ______'_____ __________ Pag. 5
joc, a schimbat. tânărului vr’o doauă hârtii uri vânt rece şi albinele eşi te rebegesc şi Comandeleau ase adresa la adminis-
de câte 20 coroane. - La Huedin tânărul s'a mor încât în luna aceasta stuparul, carele nu traţiunea «Bunului econom* Orăştie, Szâsz-
dat jos, dar mai înainte rugă pe Kruss să-i va fi cu grijă îşi perde jumătate din albine vâros.
dea. 2 hârtii de câte 100 coroane, pentru> prin eşirea în timp nepotrivit — deci să li Sunt potrivite pentru prelegerile publice
cari el are să-i dea hârtii de 20 cor. Kruss pească Stupii în coşuri cu balegă punându-le poporale şi pentru toţi agronomii şi proprie
t-a schimbat. Ajungând la Glusiu, când voi tinichele găurite spre a ''opri razele soarelui tarii de pământ.
la ghişeul gării să-şi p âtescă biletul spre Bra de a ajunge drept în gaura stupului — târne
şov, casskrul nu-i primesce hârtia de 20, spu lor încă le punem înainte tinichea găurită şi Nr. 216—1905
nând, că nu e bună. Kruss speriat să uită la numai când vedem că e timp frumos le mai Licitaţie minuendă.
cele-lalte hârtii ce Ie mai aveş şi spre ne lăsăm pe afară. Să cercetăm stupii dacă Pe basa planului şi preliminarului de
plăcuta lui surprisă, află că toate sunt falsifi au regine. Pe cei fără reg ne sâ-i punem de sptse aprobat de Prea Ven. ConsistOr
cate. Imediat a făcut arătare la poliţie, care a preste cei cu regine, dacă nu am avea regine Archidiecesan la 29 Ian. 1905 Nr. 696 Ep.
telegrafia! în toate părţile să prindă pe punga» de reservă în modul arătat la ţnpreunarea licitaţiunea minuendă Cu preţul de strigare
* de 5095 cor. pentru edificarea bisericei ro
stupilor. In luna aceasta să grijim să nil ne mâneşti din Jeledinţi (Ldzsâd) se va ţinea
In d u stria d in patrie. Firma de care stupii, de <5re-ce negăsind nutremânt de la faţa locului Duminecă în 27 M a rtie (9
fabrică Carol Wein Comp. în nr. de azi al ajuns, caută să fure —- de aceea îndată după Aprilie) a. c. la 3 ore p. m. în casa prim-
foiei a publicat sub titula «Atenţiune* ara- curăţire trebuesc strimtate găurile spre a nu epitropului subsemnat
tânduse special scopul şi în prima linie se putea albinele hoaţe a să furişa în stupi- Comuna b sericească pe lângă preţul
recomandă spre on. atenţiune găzdoaielor Stupii, care nu au mâncare de ajuns trebu de licitare va da în natură peatra, cărămida,
noastre. Să cumpărăm numai unde se află năsipul şi cărăuşiile de lipsă pentru transpor- _
esc ajutaţi acum şi hrăniţi. Apa încă să nu tarea materialului necesar dela Orăştie la
mărfuri din patrie, prin cea-ce contribuim le lipsească căci altfel dau jos mierea întărită Jeledinţi.
că multe mii de mâni sîrguitoare să şi gă pe care» dacă ar avea apă spre a o în muia, Dor.toi ii de a licita înainte de începe
sească de lucru, deci prin aceasta contribuim o ar putea topi şi şi-ar nutri puii şi pe ele. rea licitaţiunei sunt datori a depune un vadiu
şi la consolidarea economică a naţiunei. Unii retează în luna acesatâ stupii şi le ia de 10°/o a preţului de strigare — adecă
* suma de 509 cor. 50 fii. — în bani gata
mierea. Asta să nu o facă, căci urmând tim sau în hârtii de valoare, care va rămânea
î n atenţiunea em igranţilor la în cassa bisericei cu 4% până la colaudare
JLmerica. Guvernul Ungariei a liberat călă pul urît şi neputând eşi albinele la cărat,
toria la America şi prin Bremen. Cine are pot să aibă lipsă de nutremânt şi astfel nu şi predare.
Planul şi preliminarul de zidire să pot
paşaportul predat pe la Fiume, acela poate mai şi’a făcut de lucru,, deoare-ce acum tre privi la oficiul protopresbiteral subsemnat în
călători şi prin Bremen dacă are cartea de bue să li-o dea îndărăt. In luna aceasta gă orele oficioase. îu cele din urmă 3 zile înain
vapor prin Bremen. sesc pe sălcii, lozii, polen şi cară, eară regi tea 1 c taţiunei.
Cine s’a decis a călători prin Bremen na începe a oua. Stupii care nu cară polei) Comitetul parochial îşi reservă dreptul
la America, acela trebue negreşit să trimită de a da lucrarea în intreprindere celui mai
de acasă 20 cor. arvună ; după primirea ar sunt fără regină. De câte-ori se sch mbă tim- 'acredidat oltrent fără privire la preţul oferit.
vunei fie-căruia i-se trimite cartea de vapor. pul fără veste în rău, să căutăm albinele amor J e 1 e d i n ţ i (Ldzsâd), 5/18 Martie 1905.
Lucrătorii cari sunt harnici şi sănătoşi, ţite de pe jos şi şă le aducem în casă să le
cari au biletul de tren plătit în,America pânăf încălzim şi venindu-şi în fire să le lăsăm a In numele comitetului parochial:
la' locul destinat şi cari pot arăta 50 cor. abura la locuinţele Ion Stopatul, când *nu e Adam Caraşcă, *• .’ Adam Ciocănilă,
bani gata, aceia toţi sunt primiţi în America. ocupat în stupină îşi 'poate ţîntuî ramele, le cura*or I. văzut: curator 11.
Cine are cunoscuţi în America, să aducă V. Domşa,
adresa acelora cu sine. poaţe lipi începuturi di* faguri spre a fi gata protopresbiter.
la timp. • «'•
Cine are ochi bolnavi, sau -:lte rane
trupeşti, mai bătrân de 50 ani, s’au e arvu- POŞTA REDACŢIUNEI
nat în vre-o fabrică la lucru în America şi
merge anume la lucru rezervat, pe acela îl CUMPĂRAŢI! Dini T L. A. în C. Fiţi siguri că veţi primi
înapoiază din America. Biblioteca * B u h u l Econom* şi «Soia* îndată-ce ne soseşte. Nrii reclamaţi
In Ratibor precum şi în Bremen fie vi-să espedeazâ şi credem că pe viitor nu
care emigrant să vizitează, aşa că fie-care Din această bibliotecă să pot comanda veţi mai fi necesitaţi a-i reclama.
pe când vine în Bremen pe vâpor, poate fi următoarele broşuri: Mai multor abon. Din causa secetei anu
primit în America. 1. «Nutreţurile ierboase, cositurile, pre lui trecut în România unde domeniile coroa
pararea fânului şi păşunile*. nei a făcut încercare cu cultivarea soei, re
2. «Economia porcilor, oilor şi a ca colta a fost aproape nul, aşa că şi noi cu
Calendarul stuparului. prelor*. mare greutate şi cu un favor deosebit sun
3. «Sămânţa plantelor agricole şi sămă- tem as guraţi cu o cantitate mai mică de să
.Martie. natul lor*. mânţă pentru a împărţi celor ce ni ş’a adre
4. «îngrijirea plantelor în cursul vege- sat. Ne rugăm de indulgentă şi avisăm pe
In luna aceasta, dacă sunt călduri tre- taţiuniî, Recolta cerealelor*. cei interesaţi că o vor primi negreşit în tim
buesc stupii duşi afară spre a să curăţ'. — 5. «Economia vitelor sau Zootechnia pul cel mai scurt posibil.
generală*.
Nu trebue însâ nici să ne prea grăbim, dară
6. «Agrologa sau cunoaşterea pămân
nici să nu întârziem cu pusul lor afară, căci Tergurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
turilor şi mijloacele de a ale înbunătăţi*.
şi în un cas şi în celalalt să prăpădsc foarte 7. «Agricultura generală. Lucrarea pă Dela 12 pâ ră în 19 Martie v. 1905.
multe. Spre a nu amorţi cele picate pe jos, mântului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte in Duminecă 13 Bichiş. Ibasfalău.
e bine să înp.răştiem pe dinaintea stupinei strumente de mărunţit pământul*. Luni 14 Baia-mare. Vinţul-de-sus.
8. «Ingrăşemintele. Irigaţiunile (udarea Marţi 15 — — — — — — — — —
pae ca şi de ar cădea albinele pe joş, să nu Mercuri 16 Poiana-sărată.
pământului).
le ia frigul şi să moară. Pe cete amorţite Joi 17 Hejasfalva. Ruşii munţi. Săsciori.
9—10. «Prăsirea paserilor de casă (ga.- Vineri 18 __ , — — —» -__ — —: — —
cu ocasiunea curăţirei să le strângem în un Sâmbătă 19 Basna. Efed. Marcod. Ocna. Petrişiu.
liţe boare). Găinile, curcile, găinuşele (bibili-
vas să le aducem la căldură şi apoi să le ccle), gâşcele, raţele, porumbii (porumbeii)*.
dăm drumul spre a să duce la coşuri. După 11. «Cultura cerealelor. (Grâul, săcara1 Călindarul vechiu şi non al săptSmânei.
ce s'au curăţit să măturăm albinele moarte, Orzul, ovăsul, meiul, hirişca, cucuruzul (porum Dumin. 2-a în post, ev. Marcu c. 2, gl. 2. v. 10.
bul)*. Dum. 13 P. Nichifor 26 Emanuil
ceara şi f&rîmiturile din coş şi să mai închi Luni 14 C. Benedict 27 Rupert
dem găurile stupilor spre a nu eşf când vor 12. Cartoful, napul (sfecla), inul, cânepa, Marţi 15 M. Agapie 28 Malchus
rapiţa fasolea, lintea, mazărea, şi cultura lor.
voi, dc oarece în luna aceasta & schimbă tim Mere. 16 M. Sab. şi Papa 29 Eustasie .
13. «Economia cailor, vitelor mari cor Joi 17 C. Alexie 30 Guido
pul preste zi foarte des — după câte o căl nute şi bivolilor*. Vineri 18 P. Chirii 31 Amos
dură venind câte uu nor înaintea soarelui Preţul unei broşuri 30 fii. pentru Ro Sâmb. 19 M. Chiris, şi Dar. „ 1 Apr. Hugo.
îndată să răceşte timpul sau să pornesc câte mânia, 50 bani. Redactor resp. VASIL.E DOMŞA, protopresbiter.
