Page 4 - Bunul_Econom_1905_11
P. 4
Pag. 4. BUNUL ECONOM Nr. 11
Resboiul marul, căpitanul oraşului şi şeful staţionai. ruble. Din fabrica de zăhar a fraţilor Tser-
Monarchul purta uniformă de general şi es- senko au jefuit ţăranii 1,300.000 kilograme
r u s o - j a pone z . presiunea feţei arăta o adâncă seriositate In zăhar.
anturajul Maj. Sale se aflau adjutanţii supremi
JLiferare de sem inţe p en tru stat
Rechemarea Ini Kuropatkin. contele Paar şi Bolfrasş, br. Schiessl, şeful
cancelariei de cabinet Konig, medicul de cur Secretarul de stat în ministerul de agricultură
Kuropatkin nu mai este coman te. Dr, Kerzl, câţi-va adjutanţi şi in fine, per Dl Giza de Makfalvay, însoţit de Dl ’ loan
dantul armatei ruseşti în răsboiul ruso- sonalul de curte. De la gară Maj. Sa a ple Şerban, directorele bunurilor regnicolare au
japonez. Ţarul Ta chemat acasă, ear în cat în trăsură închisă spre palatul din Buda, visitat înainte cu câteva Zile etablismentul
locul lui a numit comandant suprem unde îl aştepta archiducele losif August. central al lifcrantului curţei ces. reg. Edmund
pe generalul Linewits. Vineri în 17 * Mauthner, marele deposit comercial de să-
Martie Kuropatkin a predat lui Line minţe din Budapesta, strada Rottenbiller N .33
Primar al Bucureştilor a fost akş cu
wits comanda supremă, ear el a pără unanimitate în şedinţa de constituire a con comandând o cantitate mare de seminţe de
sit armata şi a plecat cu trenul la Pe- siliului comunal al Capitalei române dl Mi- trifoiu roşu şi lucernă pentru stat. — Cu a-
tersburg. Numirea lui Linewits a fost haiu Cantacuzino. ceâstă ocausiune cercetară numiţi Dpmni cu
primită cu mare însufleţire din partea * ' deosebit interes tot etablismentul, în carele
trupelor. Alegerea de paroeh în F oit In acum pe timpul saisonului de primăvară lu
Ocuparea Tienlingului. 6/19 Martie a. c. s’a îndeplinit sub presidiul crează la expediţie un personal constătator
Se anunţă că în lupta dela Tien- Rev. Protopop Domşa actul alegerei de preot. din 140 muncitori. ■ *
ling Ruşii au perdut 80 tunuri şi can Greutăţile lâ votare au fost mari fiind două P aradisul, de care sisţineau unele
tităţi enorme de proviant şi muniţiune. partide interesate. Dintre 86 alegători au par popoare antice că ar. fi fost ţara între Eufrat
Numeral morţilor şi răniţilor ruşi în ticipat la votlzrre numai 53 parocheni, întru şi Tigris, îi astăzi cu totul neglijat: Repăusa-
această luptă se urcă la 10 000. Nu nind clericul A dă m L u 1 a, fiiul decedatului tul orientalist Franz Delitsch, care: a Cercetat
meral prisonerilor încă e enorm. paroeh din Foit Dionisie Lula 52 voturi şi
contra candidatul Simion Nossa 1 vot. După acele locuri; scrie că a fost uimit cât de ne
Urmărirea se continuă cu energie. glijată îi ţara’ de care scrie Pliniu că a fost
alegerea parochieni în general s’au simţit sa
Armatele japoneze au urmărit pe Ruşi cea mai mănoasă djn întregul orient. Cauza
tisfăcuţi şi veseli. Protest nu s’a insinuat.
până la Kojuen. Ruşii au aprins acest * acestei neglijări să nu fie Insă administraţia
oraş şi s’au r e t r a s mai departe spre turcească ci conservatismul locuitorilor de a-
Nord. Armata rusă e incapabilă de F îdanţare. D-şoara Drosida Traianida colo, cari ţin încă şi astăzi cu o tenacitate
resistenţă. Blăsian (Săcărâmb) şi Dl Aurel Mocean (Bra nespusă la datinele vechi ale Asienilor antici^
şov) fidaofâţi. Felicitările noastre.
Destituirea căpitanului Klado. — Dl Petru Simtion librar în Arad, s’a Aşa bunăoară modul de a clădi corturile, a-
Căpitanul Klado, care a publicat fidanţat cu D-şoara' Anuţct Ineoan din Macea. careturile agricultorilor, ale olarilor, ale giu-
văieigiilor nu s’au schimbat sau poate mimai
mai mulţi articoli, în care a critisat ar — Felicitările noastre! - foarte puţin din zilele, când să îndătina scrie
,:1i Şi
mata şi marina rasă, a fost destituit
din toate funcţiile sale şi va primi de Ataşaţii militări austro-ungari pe câm rea cuneiformă pe cărămizi. Arţa medicală
aci înainte numai a patra parte din pul de răsboiu. S’a răspândit svonul, că ata n’a făcut pe acolo nici un progres şi astăzi
şaţii militari austro-ungâripe câmpul de răs- încă să vindecă dureri de cap sau de trup
salarul seu.
boiu colonelul Cicerici şi căpitanul conte Sep- cu oase înfierbântate în foc; înContra dureri
Petersburg, 20 Martie. Să afirmă tyclzi, ar fi dispărut în urma luptelor de la lor de ochi să iau 7 flori de rodiu (Granat-
că Ţarul a conces lui Kuropatkin, la Mukden. B roul telegrafic ungar anunţă, că baum); o lumină aprinsă pe râu scuteşte sa
cererea proprie, si ia comanda primei tul de friguri etc.
armate. Spre scopul acesta Kuropatin svonul nu este întemeiat, deoare-ce Cicerici * .
s’a reîntors pe câmpnl de resboiu, şi să află în Charbin, ear încât pentru Septycki M ilion ară otrăvită. Muft bogătan a
nu se scie cu siguranţă unde să află actual
deja eri (19 Martie) a luat de fapt mente. Iane Leland Stanford, una din cele mai bo
comanda primei armate. Ştirea se con * gate femei din lume a murit otrăvită \n Ho-
firmă şi în cercurile militare de aici. Un album interesant de ţSsSturi. Socie nolulu (America). Multimilionară a lua o.doză
Aceeaşi rugare a lui Grippenberg înse, tatea «Furnica* * din Bucuresci, care stă sub de bicarbonat natriu şi în scurt timp *a
a fost refusată patronatul Reginei Elisaveta va scoate în cu fost moartă între suferinţe oribile- Ultimele
Din Varşovia să telegrafează, că rând un album cu mustre din ţăsătoria naţio ei vorbe au fo t: *E o grozavă moarte a-
eri s’a publicat în Varşovia şi Mosc va nală românească. ■■■■ * ceasta. Colosala ei avere va deveni proprieta
mobilisarea generală. Totodată şi gloa tea universităţei americane, la care 6 testase
tele au primit ordin să fie gata a întră Demonstraţiunl ro mâneşti în teatrul ma soţul ei decedat. Pănă a fost în viaţă vădu
sub steag, căci în locul reserviştilor, ghiar din Oradea-mare. La 5/18 c. s’a dat la vă Stanford a făcut donaţiuni peste 30 mili
gloatele sunt datoare a susţinea ordinea Qradea-mare piesa «Elnemult harangok* (Clo oane dolari (150 milioane coroane)- Fiei me
în interiorul imperiului. pote amuţite), care este Injurioasă pentru po moria slăvită 1
porul român. Din acest incident a ţinut tine *
rimea română, care s’a prezentat în număr Advocat sinucis. Advocatul Jesovich
NOUTĂŢI mare la teatru, să primească cu fluerături de- Gyula din Moduş fiind acusat pentru defrau-
monstrtive piesa şi pe actori. Bine înţeles, dări a d spărut din oraşul său şi Joi s’a sinu
poliţia a intervenit, ca sa restabilească ordinea. cis în Timişoară. Beţia, şi patima jocului ha-
A bonam ente la B u n u l Econom “ se
p o t fa ce în flecare tim p, cu p reţu l d in fr u n * sard de cărţi la condus pe Iesovich în păcat.
tea fo ii. Revoluţia ţăranilor în Rusia să extinde — Feriţivă de aceste pasiuni critice!
D om n ii cari a u p rim it fo a ia p ă n ă tot mai mult, O bandă de ţărani a.devastat *
acum şi n’au trim is încă p reţu l de abona moşia contelui Const. Zamoyski în Kozlowka Un pungaş isteţ. Comerciantul Bernad
ment, su n t ru g a ţi se binevoidscă a -l achita
şi a aprins tot. Contele proprietar a scăpat Kruss din Nyiregyhâza călătorea de la Ora
urgent.
* cu fuga. Tot astfel a păţit-o şi contele An- dea spre Cîuşiu. Ajunse într’un compartiment
M onarchul în Budapesta. Majes- dreiu Zamoyski. In districtele Kursk, Polta- cu un tânăr bine îmbrăcat, care propuse lui
tatea Sa Monarchul a sosit Duminecă in Bu wa şi Tsernigow jafurile şi aprinderile - nu Kruss să joace un «ferbel*, ca să mai treacă
dapesta. Primire oficială nu s’a făcut. Dinai mai au sfârşit. Paguba făcută de ţărani în a- timpul. Kruss s’a învoit. Tânărul la început
ntea salei de aşteptare să aflau numai pri ceste districte să urcă Ia mai multe milioane pierdea mereu şi conductorul, care privea la
