Page 2 - Bunul_Econom_1905_13
P. 2

,   Pag-  2                                            BUNUL      ECONOM                                                 ’ Nr.  13

              Celulele  bureţilor  de  regulă'  sunt  zunii. şi  răzoare  erburile sunt de coloare   3.  Cine  ar  îngriji  de  ea?  şi
        aşezate  lângă  olaltâ  ca  nişte  fire  lungi  neagră,  şi  prospiţiază  aşa,  ca  şi  când   4.  Ce  s’ar  face  cu  produsele aces­
        de  tot,  şi  se numesc hife. Acestea cresc:  ar  fi  vărsate  cu  funingine.  Negreaţă  tei  stupării  din  cazarmă?   1
        destrămate1  cruciş  şi  curmeziş  una  această  nu  e  alt-ceva,  decât  sporele            Răspunsul  la  prima  întrebare  se
        peste  alta.                                ernatice  ale  ruginei.                     găseşte  cu  uşurinţă,  precum  ştim  fie­
              Pentru  primirea  nutremântului  bu­       Plantele  au  şi  altfel  de boale, cari  care  regimpnt,  ba  chiar  şi  fiecare com­
        reţii  au  un  organ  ce  să  numeşte  mi-  seamănă  la  coloare  mult  cu  rugina  şi   panie  sau e’scadron  are un  fond de  eco­
        celiu.  Organul  "acesta  e  în  formă  de  totuşi  nu  e  rugină.  Astfel  de  boală  e   nomii,  de  unde  s’ar  putea  eloca o mică
        ţeve  şi  străbate  cruciş-curmeziş  în  ce­  spre  es:  pata  roşietică  a  prunului.  sumă  pentru  cumpărarea  unui  bun  mo­
        lulele  plantelor  şi  suge  din  ele  mate­     Cea  mai  stricăcioasă  părăsită  bu­  del  de  stup,  uneltele  necesare  precum
        riile  nutritoare, de ce  apoi  plantele pier.  catelor  e  rugina.                     şi  materialul  necesar  pentru  construirea
                                                                                                altor  câţiva  stupi,  d.  e.  vr’o 20, ceea-ce
              Miceliul  de  multe-ori  spre  earnă       Sub  rugină  înţelegem  o  astfel  de   nu.  ar  depăşi  o  sumă  de  câte-va  sute
        se  constrânge,  şi  peste  earnă  nu  mai  boală  a  plantelor,  când  pe  foi  şi  pe   de  cor.  ce  la  rândul  lor  nu  ar  fi  de
        vegetează,  ci  numai  la  primăvara  vii­  cotor  se  formează  nişte pete  de coloare   trebuinţă  a  se  vărsa  toată  de  odată  ci
        toare  îşi  începe  de  nou  vegetaţiunea.  ruginoasă  sau  roşietică.                  treptat  cu  trebuinţa.
             In  caşul acesta  miceliul se numeşte       Bucatele  ruginoase  de  regulă  nu         In  care  regiment  oare  nu  se  gă­
        miceliu  de  earnă  sau  sceloriţiu.  Bureţii   se  desvoaltâ,  şi  produc  numai  sămânţă   seşte  soldaţi  de  meserie:  tâmplari,  ti­
        se  sporesc  parte prin generare secsuală,   corcită  şi  sbârcitâ.  Rugina  de  apare   nichigii,  ferari  etc,  cari  în  atelierul  că-
        parte  prin  generare  asecsuală,  sau  în   timpuria,  atacă  sămănătura  fragedă  şi   zarmei  ar  putea  construi  stupi,  şi chiar
        decursul  desvoltărei  acelaşi  burete spo-'   o  poate  nimici  cu  totul,  eâr  de  apare   unele  unelte  de  reservă,  sau  din  care
        ririle  acestea  le  schimbă  reciproc.  Or­  mai  târziu,  când  sămănătura e mai des-   ar  trebui  mai  multe ?
        ganele  de  sporire  se  formează  în  anu-   voltată,  şi  atunci  face  mare  pagubă.      Chiar  şi  infirmeria  ar  putea  con­
       * mite  locuri  ale  miceliului  şi  se  numesc                             (Va  urma).  tribui  în  interesul  ei  cu  ceva  din  eco­
        spore.  Generarea  prin  spore  e generare                                              nomiile  sale,  şi  vom  vedea  mai  de­
                                                                ......................................    .
        asecsuală.                                                                              parte  de  ce.
              Celulele  acelea  ale  miceliului  în                                                  Cui  aparţine  stupâria?
        cari  se  formează  sporele  se  numesc                                                      Regimentului  vor  răspunde  unii.
        celule  de  matcă,  cari  ca  nişte  tocuri                —      —                     Nu,  ci  popotei  şi  infirmeriei  soldaţilor,
        cuprind  în  sine sporele.  Sporele se nasc      Mari  pot  fi  avantangiile  aranjarei   căci  acolo  să  impune  consumarea  pro­
        totdeauna  sau  în  internul  celulelor  de   unei  apiculturi  la  cazarmă,  servind  în   duselor  stupăriei,  şi  ele  au  fost  acelea
        matcă  prin  formare  naturală  sau  prin   acelaşi  timp  scopului  de  propagare  a   cari  au  contribuit  materialiceşte  la  în­
        desfacerea  de  pe  vârful  celulelor  de   acestei  culturi  bănoase  şi  servind  tot­  fiinţarea  ei,  deci  se  cade  ca' produsul
        matcă.                                                                                  ei  să.  servească  la  îndulcirea  traiului  şi
                                                    odată  ca  distracţie  în  momentele libere,
             Sporele  sunt  foarte  mici,  şi  nu  se   în  sărbătorile  de  earnă şi de primăvară.  a  suferinţelor  soldatului,  care  de  alt-
        pot  vedea  numai  sub  microscop,  sunt         Mijloacele  cele  mai  practice  şi  e-.   mintrea  e  gingaş  alimentat.
        de  formă  sferoidă  deşi  în  privinţa  a-   conomice  spre  a  înfiinţa  stupării  la  ca­  De  ce  oare  masa  soldaţilor  ar
        ceasta  arată  diferite  declinări.                                                     cheltui  bani  pentru zăharul necesar  sol­
                                                    zărmi,  forturi  ar  fi  destule.  Proecţiunile   datului?  şi  nu  s’ar  întrebuinţa  mierea
             Adese-ori  se  întâmplă  că  în  de­ ţinute  în  acest  scop  sunt  accesorii  pe
        cursul  desvoltărei  unui  şi  aceluiaşi  bu­  cât . de  atrăgătoare,  pe  atât  de  distrac­  din  stupâria  lor,  care  este  mult  mai
                                                                                                nutritivă,  ea  nu  ar  costa  nimic  şi  ar
        rete,  vegetează  mai  multe  —  3—-4- —  tive  şi  instructive
        forme  de  spore,  cari  apoi  nu  numai  în     Prin  lecţii  şi  prelegeri  în  natură   deprinde  soldatul  cu  consumarea  ei.
        formă  se  deosebesc,  ci  şi  în  alte  pri­  despre  un  stup  sistematic,  model,  cu     De  ce  infirmeria  şi  casa  de  pro-
        vinţe.                                      rame  goale,  o  ramă  cu  ceară  presată,   viant  şi  medicini  ar  da  bani  pe  mie­
             Dintrâ  bureţi  unii  pot  se  încol­ una  cu  fagure  clădit,  precum  şi  toate   rea  şi  ceara  ce  se întrebuinţează în  me­
        ţească  imediat  cum  e spre  es.  tăciunele   uneltele  accesorii  trebuincioase  unui   dicamentele  soldatul,  şi  nu  s’ar  econo­
        grâului,  care  în  căldură  de  28°  C.  în­  bun  apicultor,  sunt  momente  de  viaţă.  misi  această  sumă,  care  pentru  unii
        colţeşte  imediat;  sunt  înse  şi  astfel  de   Fiind  acestea  stabilite,  să  vedem   pare  mică,  dar  care  adăogată  la  alt
        bureţi,  cari  se  formează  toamna  şi  nu­  cum  s’ar  putea  proceda  la  alcătuirea   capital ar face o îmbunătăţire simţitoare.
        mai  în  primăvara  viitoare  pot  sâ încol­  unei  stupării  sistematice  într’o cazarmă.   Când  soldatul  ar  gusta  mierea  ar
        ţească.  Aceştia  din  urmă  capacitatea         Neapărat,  înainte  de  toate  să  ştie   şti  că  lui  i  să  va  da  folosul  muncei
        de  încolţire  nu  o  pierd  ani  de arândul.  că  câzarma  este  mai  întotdeauna  si­  sale  distractive,  fiţi  siguri  că  toţi să vor
                                                                                                presenta  spre  a  cultiva  inteligenta  in­
              Pentru  bureţi  părăsiţi  e caracteris­  tuată la marginea  oraşului,  sau satului  şi   sectă  care  îi va  procura cu  belşug ceea-
        tic,  că  în  anotimpuri  ploioase  şi  căldu­  prin faptul acesta, în apropierea grădine-   ce  este  mai  dulce  pe  lume.
        roase se sporesc teribil.  Aparinţa aceasta  lor, a câmpurilor, viilor, adecă unde  albi­    Ba  ceva  mai  mult,  spitalele  mari
        provine  de  acolo,  căci  tocmai  umezala  nele ar putea găsi fără a  sbura  prea  de­  militare,  în  loc  de  a  cumpăra  miere  si
        şi  căldura  sunt  acei  factori,  cari  ajută  parte,  flori  destule  spre  a  pute  culege   ceară  (adesea  de  calitate  proastă  chiar
        mult  desvoltarea  bureţilor.  In  timp  fri­  nectarul abondent  pentru ceară şi  miere.  Când  nu. este  falşificată),  ar  putea cum­
        guros  spora  încolţită  se  nimiceşte uşor.     Căzărmile  dela  torturi  sunt în  con­  păra  plusul  dfe  ceară  şi  de  miere, sumă
              Rugina  bucatelor  în ~ botanică  e  diţiile  cerute,  multe  au  singure  grădini   ce  ar  servi  la  materialul  necesar  altor
        ■grupată  în  ordul  bureţilor  de  rugină.   şi  locuri  agronomice.                   stupi  spre  mărirea  stupăriei
        ((Uredineae)                                     Admiţând  dar,  că  s’ar  hotărî  la        Voiţi  să  ştiţi  cine  va  îngriji  de

             Numele de  «rugină«  se derivă dela    un  regiment  sau  batalion  înfiinţarea  ştupărie?  Ei  bine  toţi  şi  nimeni.
        •coloare;  căci  rugina  e  de  coloare  ro­  unei  astfel  de  stupării,  s’ar  naşte  ur­  Nu să poate să nu se găsească un ofi­
        şietică  sau  gălbuie.  Este  .înse  şi  atarâ   mătoarele  întrebări:           '      ţer cu inimă,  cu  pricepere  şi dragoste  de
        rugină,  care  nu  e  de coloare ruginoasă,      1.  De  unde  s’ar  lua  primul  fond   albine,  care  se  nu  se  ofere  benevole
        ei  e  de  coloare  neagră  Aşa  de  multe   pentru  procurarea  celor  de  trebuinţă ? a  supraveghea,  cu  ajutorul  vreunui sub­
        ori  putem  se  vedem  earna  că  pe  mie-       2.  Cui  ar  aparţinea  stupâria?      ofiţer  lucrările  atât  de  simple  din  ştu-
   1   2   3   4   5   6   7