Page 5 - Bunul_Econom_1905_13
P. 5

Nr.  13                                             BUNUL     ECONOM                                                  Pag.  5

      tnărfuri  din  patrie,  prin  cea-ce  contribuim        CUMPĂRAŢI!                       Sz.  311—1905  văgr.
      ca  tnuite  mii  de  mâni  sîiguitoare  să  şi  gă­                                            Ârverâsi  hirdetminy.
                                                      .Biblioteca  »B unul Econom*
      sească  de  lucru,  deci  prin aceasta  contribuim
                                                       Din  această  bibliotecă  să  pot  comanda   Kdzhirrâ  teszem,  hogy  a  devai  kir.tSr-
      şi  la  consolidarea  economică  a  naţiunei.
                          *                       următoarele  broşuri:                      vânyszâk  1904  âvi  8566  szâmu  vâgzâse  kd-
           Cornelia  E em eter.     Apotecar  în       1.  »Nutreţurile  ierboase,  cositurile,  pre­  vetkezteben  D*.  Muntyân  Aură  iigyved  âltal
                                                  pararea  fânului  şi  păşunile*.           kâpviselt  «Dâcia*  pânzintăzet  javâra,  G5nczy
      Orăştie.  Apoteca  N.  Vlad  are  de  vânzare
                                                       2.  «Economia  porcilor,  oilor  şi  a  ca­  Sândor  âs  neje  elleni  450  kor.  s  jârulâkai
      «peronospin*  mijloc  aplicat  cu  cel  mai  mare   prelor*.                           erejâig  foganatositott  kielâgitâsi  vâgrehajtâs
      iolos în contra peronosporei,  la stropirea viilor.  3.  «Sămânţa  plantelor  agricole  şi sămâ-   utjân   lefoglalt  âs  993  korona  becstllt  kâ-
                                                  natul  lor*.                               vetkezd  iftgdsâgok,  u.  m.:  butorok,  âpttleti
           Acesta  e  probat  ca  cel  mai  bun, şi prin
                                                       4.  «îngrijirea  plantelor  în  cursul  vege-   fâk,deszkâk stb. nyilvânos ârverâsen eladatnak.
      folosinţă  s’a  dovedit  a  fi  mai  cu  efect  ca
                                                  taţiunii.  Recolta  cerealelor*.                 Ezen  ârverâsen  a  szâsvârosi  kirjârâsbird
      piatra  vânătă  sau  alte  asemenea  mijloace,  şi   5!  «Economia  vitelor  sau  Zootechnia   sâg  1905ik  âvi V. 812/5  szâmu vâgzâse  foly-
      e  totodată  cel  mai  lesne.  E  preparatul  meu   generală*.                         tân  450  kor.  tdkekdvete'âs,  ennek  1902  âvi
      propriu.  Preţul  unui  pachet  40  fii.  Fie-care   6.  «Agrologia  sau  cunoaşterea  pămân­  mârezius  hâ  28  napjât6l  jârâ  6  0/°  kamatai,
                                                  turilor  şi  mijloacele  de*a  ale  înbunâtăţi*.
      pachet  e  provăzut  cu  numele  meu,  şi  cu                                          V3V0  vâltâdfj  âs  eddig  81  kor.  40  firlâiben
                                                       7.  «Agricultura  generală.  Lucrarea  pă­  birdilag  mâr  megâllapitott  koltsâgek  erejâg
      instrucţiune  de întrebuinţare.
                                                  mântului.  Plugul,  grapa,  tăvălugul  şi. alte  in­  Szâszvâroson  alperesek  lakâsân  leendd  esz-
           Stropirea cu „P e r o n o s p i n“ e mai bine   strumente  de  mârunţit  pământul*.  kOzIâsâre az  1905  âvi  aprilis  h6  15  napjânak
      dacă  să  face  în  zi  senină;  pe  timp  noros  ori   8.  «Ingrăşeminteie.  Irigaţiunile  (udarea   dâlutân  2  drâja  hatăriddul  kitiizetik  âs ahhoz
                                                  pământului).
      ploios  nu,  nici  contra  vântului.                                                   a  venni  szândâkozdk  oly  megjegyzâssel  hi-
                                                       9 — 10.  «Prăsirea  paserilor  de  casă  (ga­
           Dar  „ P e r o n o s p in “-ul,  afară  de  vii                                   vatnak  meg, hogy az  ârintett  ingosâgok  kâsz-
                                                  liţe  hoare).  Găin le,  curcile,  găinuşele  (b bili-
      să  poate  folosi cu efect  admirabil  contra boa-   ccle),  gâşcele,  raţele,  porumbii  (porumbeii)*.  pânzfizetâs  mellet  a  legtobbet igârdaek, "beefî-
      lei  de  grumpeue,  cum  şi  la  stârpirea  omide-   11.  «Cultura  Cerealelor.  (Grâul,  săcara*   âron  aiul  is  el  fognak  adatni.
      lor  şi  insectelor  stricăcioase  la  pomi;  contra   orzul,  ovâsul,  meiul, hirişca, cucuruzul (porum­  Amennyiben  az  elârverezendd  ingdsâ-
                                                  bul)*.                                     gokat mâsok is  le-âs felulfoglaltattâk âs azokra
      păduchilor  de  trandafiri  (la  trandafiri  fără
                                                       12. Cartoful,  napul  (sfecla),  inul, cânepa,   kielâgitâsi  jogot  nyertek  volna,  ezen  ârverâs
      var),  şi  la  desinfectarea  coteţelor  de  galiţe.   rapiţa  fasolea,  lintea,  mazărea,  şi  cultura  lor.  az  1881.  âvi  LX.  t.-cz.  120.  §.  ârtelmâben
                          *
                                                       13.  «Economia  cailor,  vitelor  mari  cor­  ezek  javâra  is  elrendeltetik.
           Mama  mântuită!  Acestea  sunt  cuvintele   nute  şi  bivolilor*.                      Kelt  Szâszvâroson  1905  âvi  marezius
      ce  un  copil recunoscător adreseză d-lui  Miiller   Preţul  unei  broşuri  30  fii.  pentru  Ro­  hd25  napjân.
      Albert,  Budapesta,  Vadâsz  u.  Nr.  42/  pentru   mânia  50  bani.                              (P.  H.)    Schuster  Vilmos
      inventarea  crucei  sale  duplă electro-magnetcă   Comandele  au  ase  adresa, la  adminis­                   kir.  bir.  văgrehajtd.
      R.  B.  Nr.  86967.  Scrisoarea însăşi sună:  Prea   traţi unea  «Bunului  econom*  Orăştie,  Szâsz-
      st.  d-le  Mtilier!  Nu-mi  pot  retăcea  mulţumită   vâros.
      isvorîtă  din  inimă,  pentru-câ  deacă  esistă  pe   Sunt potrivite  pentru prelegerile  publice   Sz.  313—1905.  vegr.
      lume  vre-un  mijloc  de  vindecare,  acela  e   poporale  şi  pentru  toţi  agronomii  şi proprie­  Arverdsi  hirdetmeny.
      invenţiunea  d tale.  Mama  mea  suferea  de  15
                                                 tarii  de  pământ.
      ani  de  boală  de  stomac  şi  a  avut dureri reu­                                        Kâzhirrâ  teszem,  hogy  a  szâszvârosi  kir.
      matice  atât  de  mari,  că  ne-am  pierdut  toată                                     jârâsbird  âg  1904.  âvi  Sp  I.  444/3.  szâmu
      speranţa  de  a  o  mai  avea  în  viaţă.  Sămăna   FOSTA REDACTIUNEI                  vâgzâse  kovetkezteben  Dr.  Muntyân,  Aurâl
                                                                            »
                                                           î
      unui  schelet,  nici  un membru  al corpului  nu-1                                     iigyvâd  âltal  kâpviselt  Vojna  Petru,  1. Avram
      putea  mişca,  din  care  causă  tratam  cu  ea ca   Cei  ce  au  primiţi  2 —3  Nri  din  foaia   javâra,  Ivaskot  Dumitru  eileni  50.  kor.  s
      cu  un  copil.  In  fine  am  folosit  crucea  duplă   noastră,  şi  nu  i-au  înapoiat  imediat,  să  con­  jârulâkai  erejâ g   foganatositott  kielâgitâsi
      electro-magnetică  R.  B.  Nr.  86967  şi  care nu   sideră  ca  abonenţi  s guri,  deci  sunt  rugaţi  a   vâgreh  j‘âs  utjân  lefoglalt   âs  740  kor.-ra
      ne  e  bucuria,  când  vedem,  că  mama a  pără­  ne  trimite  taxa  spre  a  putea  acoperi  spesele   becsillt  kâvetkezo  ingosâgok,  u.  m.:  lovak,
      sit  patul  după  purtarea  ei  timp  de  4  săptă­  şi  a  fi  orientaţi  în  edarea  şi  espedarea  ei.  szerszâm,  szekerek  âs  okrOk  nyilvânos  ârve­
      mâni,  er  acum  se  află  de  tot  bine.  Nu  pot   Avisăm pe abonenţh noştri, cari au acuitat   râsen  eladatnak.
      deci  îndestul  recomanda  fiecăruea,  care  păti-   abonamentul  cel  puţin  pe  1/2  an  din  1905  şi   Ezen  ârverâs  a  szâszvârosi  kir.  jâ  âsbi-
      mesce  de  astfel  de  boale,  ca  să  se  adreseze   restanţele, şi  cari  s’au  încris  pentru  sămânţa   rdsâg  1905.-ik  âvi  V.  201/1.  szâmu  vâgzâse
      cătră  d-ta  şi  şă  şe  folosească  de  invenţia                                      folytân  50.  kor.  tdkekovete'âs,  ennek  1904
                                                 de  Soia, că  le  vom  espeda  mâne câte o can­
      d-tale.  Primesce  din  nou  mulţumitele  mele   titate  mai  mică,  deoarece  foarte cu  greu ne-a   âvi  Julius  hd  1  napjâtdl  i  ârd  6  %  kamatai,
      ferbinţi.  Dumnezeu  te  binecuvinte  şi  să  răs­  succes  a  o  procura.             1/s°/o  vâ’tddij  âs  edd.g  59.  kor.  30  fillârben,
      plătească  invenţiunea. Cu distinsă stimă: Parth                                       birdilag  mâr  megâ lapitott  koltsâgek  erejâig
      Gyorgy,  Baracka.                               In  N-rul  proxim  vom  publica  şi  despre   Peikâszon alperes lakâ-ân  leendd eszkozlâsâre
                          *                      metodele  practice  în  preparaţiunea  Soiei.  1905.  âvi  aprilis   hd  17  napjânak   dâle-
           în   atenţiunea  em igranţilor  la         D-lui  D.  VI.  în  Binţinţi.  Lucrarea  d-tale   16 ti  1/2  9  o  âja  hatâriddul  kitiizetik  âs ahhoz
      America.  Guvernul  Ungariei  a  liberat  călă­  o  am  prinoito,  fiind  corespunzăroare  o  vom   a venni  szăndâkozok  o’y  megjegyzâssel  hivat-
                                                 publica  în  N-rul  viitor.
      toria  la  America  şi  prin  Bremen.  Cine  are                                       nak  meg.  hogy  az  ârintett  ingdsâgok  kâsz-
      paşaportul  predat  pe  la  Fiume,  acela  poate                                       pânzfizetâs  mellett,  a  legtobbet  igârdnek,
      călători  şi  prin  Bremen  dacă  are  cartea  de   Târgurile din Ungaria,  Transilvania  şi  Bănat.  becsâron  aiul  is  el  fognak  adotni.
      vapor  prin  Bremen.
                                                      Dela  27  Martie  până în 2 Aprilie v.  1905.  Amennyiben  az  elârverezendâ  ingdsâgo-
           Cine  s’a  decis  a  călători  prin  Bremen                                       kat  mâsok is  le-es  felulfoglaltattâk âs  azokra
      la  America,  acela  trebue  negreşit  să  trimită   Duminecă^
                                                 L uni    28  Agnita.  Crasna.  Cuciu.  Feketeteu.  Mă-  kielâgitâsi  jogot  nyerttk  volna,  ezen  ârverâs
      de  acasă  20  cor.  arvună  ;  după  primirea  ar­
                                                             gheruş.                         az  1881.  âvi  LX.  t.-cz.  120.  §.  ertelmâben
     vunei  fie-căruia  i-se  trimite  Cartea  de  vapor.  M arţi  29  Teaca.                ezek  javâra  ts  elrendeltetik.
           Lucrătorii  cari  sunt  harnici  şi  sănătoşi,   M ercuri  30  Cehul-din-Selagiu.  Halmaghiu.
                                                 Jo i     31  Baţon.  Murăş-OşOrheiu.            Kelt  Szâszvâroson,  1905  âvi  mârezius hd
      cari  au  biletul  de  tren  p'ătit în America până
                                                  Vineri   1  Agribici.  Borgo-Prund. Ciuc-Sepviz. Po-   25.  napjân.
      la  locul  destinat  şi  cari  pot  .arăta  50  cor.   rumbacul  inf.  Sebeşul-Săsesc.
      bani  gata,  aceia  toţi  sunt  primiţi  în America.  Sâmbătă  2  Blaj.  Ghierghio-Sân-Miclăuş.  Ormenyds.  (P.  H.)   Schuster  Vilmos,
           Cme  are  cunoscuţi  în America, să aducă                                                              kir.  bir.  vdgrehajtO.
      adresa  acelora  cu  sine.                   Călindarul  vechiu  şi  nou  al  săptSmânei.
           Cine  are  ochi  bolnavi,  sau  alte  rane   Dumin.  4-a  în post,  ev.  Marcu  c.  9,  gl.  4.  v.  1.
     trupeşti,  mai  bătrân  de  50  ani,  s’au  e  arvu-
                                                  D um . 27  C.  Matrona
      nat  în  vre-o  fabrică  la  lucru  în  America  şi   Luni  28  C.  Ştefan  9  Vogislav  de venzare la  Daniel Zerbes
                                                                           10  Daniil
      merge  anume  la  lucru  rezervat,  pe  acela  îl   Marti  29  C.  Marcu  11  Leon  papa
     Înapoiază  din ^ America.                   Mere.  30  C.  P.  toan   12  Iuliu         în Orăştie str. Pantofarilor N, 4
           In  Ratibor  precum  şi  în  Bremen  fie­  Joi  31  C.  Ipatie  13  Iustin
      care  emigrant  să  vizitează,  aşa  că  fie-care   Vineri  1  Maria  egipt.  14  'Tiburtiu  Pentru  cai  100  klgr.  â  S  coroane.
                                                 Sâmb.
                                                                           15  Anastasia
      pe  când  vine  în  Bremen  pe  vapor,  poate  fi   2  P.  Tit                             Pentru  trite  cornute  100  klgr.  â  7  cor.
     primit  în  America.                         Redactor  resp.  V A SILE  DOM ŞA,  protopresbiter. I   Cumpăraţi  pân’  aflaţi!
   1   2   3   4   5   6   7   8